Glontele a trecut, și de data asta, pe alături. Dimitri Ciubașenko trimite alegerile în turul doi. Cele aproape șase la sută din totalul voturilor acumulate de către reprezentantul Partidului Nostru (de fapt, voturile din bazinul electoral comun cu Igor Dodon) amână deznodământul pentru două săptămâni.

Primul tur al alegerilor prezidențiale a scos la iveală câteva momente importante. În primul rând, rata mică de participare la alegeri. Ținând cont că în ajunul actualei campanii electorale a fost reactualizat registrul alegătorilor – prin includerea unor categorii de cetățeni care anterior nu apăreau în evidențele electorale –, este mai relevant să vorbim în termeni absoluți, adică după numărul de persoane care s-au prezentat la urne. Astfel, constatăm că pe data de 30 octombrie 2016 o prezență la vot cu circa 200 de mii de cetățeni mai mică decât la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Pare stranie această situație. Trebuie să recunoaștem că în turul întâi al prezidențialelor am avut candidați pentru toate opțiunile. În această etapă votul putea fi şi pasional. Din cele auzite și citite, am constatat că o parte din cetățeni au încercat să voteze rațional încă din primul tur, unii cu bună ştiinţă, alții fără a înțelege deocamdată specificul sistemului majoritar aplicat în cadrul alegerilor președintelui. În turul doi, votul căpăta o nuanță mai rațională, pe care moldovenii o numesc a vota răul cel mic.

Pot fi identificate mai multe cauze ale absenteismului electoral. Prima, ar fi retragerea din cursă pe ultima sută de metri a candidatului PD, Marian Lupu. Ținând cont de încărcătura geopolitică a votului în spațiul nostru, evident că o bună parte din voturi au mers către Maia Sandu. Alta, mai mică, către Igor Dodon. În fine, unii au preferat să nu voteze. O altă cauză al prezenței reduse la urne se explică prin faptul că, între timp, mai mulţi cetățeni care au votat acum doi ani în urmă nu mai sunt în țară, fiind plecaţi peste hotare, unde, după cum știm, pentru a-ți exercita dreptul de vot, trebuie să depui un efort deosebit, legat de deplasarea în altă localitate, aflată deseori la sute de kilometri. Nu toți au fost gata pentru un astfel de efort.

Toată lumea a constatat buna organizare a alegerilor. Este meritul CEC-ului care, prin deciziile și acțiunile sale, nu a lăsat loc bănuielii de favorizare a vreunui concurent electoral. Desfășurarea scrutinului electoral, cu respectarea normelor legale, conferă actualelor alegeri un grad sporit de legitimitate. Marea surpriză a fost instalarea unui panou informațional, pe care cei interesați puteau urmări în regim online mersul votării pe grupurile de vârstă și raioane. Aceasta făcea posibilă lansarea unor predicții despre rezultatele alegerilor în timp real, pe măsura desfășurării lor.

Alegerile prezidențiale, prin aplicarea formulei majoritare, face politica mai personalizată. Rezultatele primului tur de scrutin pun în fața partidelor problema liderilor și a prestației acestora. Unele partide nici nu și-au înaintat liderii pentru președinție. Motivele au fost diferite: unii nu au avut îndrăzneala, alții nu au făcut-o din considerente tactice. Constatăm că unii dintre concurenți nu au confirmat nici pe departe scorul acumulat de propria formațiune la ultimele alegeri parlamentare. Recunoaștem curajul de care a dat dovadă liderul liberalilor, asumându-și riscul de-a fi penalizat politic. Nimeni nu se aștepta la un miracol, dar scorul obținut de Mihai Ghimpu este, vai, prea mic pentru a putea spera la un rezultat bun în cadrul următoarelor alegeri parlamentare.

Acum toate toţi analiştii sau cu ochii pe turul doi. Lucrurile s-au simplificat:  alegem între Igor Dodon și Maia Sandu. Numărul de voturi acumulate de concurenții care „pescuiau” în același bazin electoral cu cei doi candidați promovați în turul doi s-au împărțit aproape egal: în jurul la 90 mii. Aici ne referim la Dimitri Ciubașenko și Maia Laguta, care veneau cu un mesaj mai apropiat de cel al liderului socialist, iar cea mai mare parte dintre votanții lui Iurie Leancă, Mihai Ghimpu, Valeriu Ghilețcni, Silvia Radu și Ana Guțu vor opta, cel mai probabil, în turul doi, pentru Maia Sandu. De aceea, un calcul matematic elementar ne indică o diferență de circa 150 mii de voturi, adică mai mult de 10 la sută din cei care au votat în turul întâi.

În privința candidatului socialist, lucrurile par simple. Dodon a acumulat aproape tot ce putea obține în turul întâi. Dar potențialul de creștere este limitat. Pe 13 noiembrie, candidatul socialiștilor mai poate miza, după cum menționam anterior, pe cea mai mare parte a votanților lui Dimitri Ciubașenko și Maia Laguta.

Candidatul PAS, Maia Sandu, va trebui să recupereze 150 mii de voturi. Asta – atenţie – fără voturile acumulate de candidații din turul întâi, aflați în proximă vecinătate în cadrul aceluiași bazin electoral. Este mult, într-adevăr, dar nu şi imposibil. Spre deosebire de candidatul PSRM, Maia Sandu mai are rezerve care nu au fost exploatate în turul întâi. Principala este mobilizarea la vot. Cei circa 200 de mii de cetățeni care, după ultimele parlamentare (şi din varii motive) au ignorat turul întâi, trebuie aduși cu orice preț la vot. O provocare vitală pentru liderul PAS şi p staff-ul său electoral.

Marele suspans al turului întâi de scrutin a fost – se ştie – dacă Igor Dodon va trece sau nu din prima. Ei, bine, n-a trecut! Deznodământul se amână, pentru turul doi. Dar cum, în istorie, nu o dată cel din urmă a ajuns cel dintâi, de ce 13 noiembrie ar face în sensul acesta o excepţie?...