DESCHIDE.MD // Revista mass-media ruse din 29-30 octombrie 2016
OPINII
Alexandr Baunov reflectează despre posibilităţile introducerii de noi sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, despre conflictul sirian şi alegerile în SUA
Redactorul-şef al CARNEGIE.RU, Alexandr Baunov, vorbeşte la postul de radio EHO MOSCVÎ despre alegerile în SUA, situaţia din Siria. În opinia lui Baunov, Kremlinul deocamdată nu a regretat că s-a implicat în conflictul sirian. El subliniază că dacă înainte Rusia urmărea înainte de toate scopuri diplomatice, acum „pare tot mai mult că vrem să-l ajutăăm pe Assad să câştige războiul”.
Istoriile despre bombardările civilor pot, după părerea lui Baunov, să conducă la noi sancţiuni din partea noii administraţii a SUA. Totodată, Europa nu va susţine sancţiunile, iar pentru SUA este important să nu divizeze Europa, de aceea le este complicat s-o facă.
Vorbind despre noul preşedinte al SUA, Baunov subliniază că Kremlinul înţelege foarte bine că Trump nu va asculta de poruncile Kremlinului. Drept exemplu el a adus Brexit, despre care tot se vorbea că îl poate bucura numai pe Putin. Dar actualul partid de guvernământ, dimpotivă, critică dur toate acţiunile Rusiei.
„Pentru America, sancţiunile de răspuns al Rusiei nu înseamnă nimic”
Rusia a pregătit răspunsuri asimetrice la posibila înăsprire a sancţiunilor americane, a declarat săptămâna trecută ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Serghei Reabkov. Expertul Centrului „Carnegie” din Moscova, Alexei Malaşenko, a discutat tema cu KOMMERSANT. Malaşenko a presupus că Rusia poate, în calitate de sancţiuni, să împiedice accesul în Federaţia Rusă a unor politicieni, care iau parte nemijlocit la aceste acţiuni.
După părerea sa, pentru americani, potenţialele sancţiuni de răspuns ale ruşilor sunt absolut nedureroase, ele pur şi simplu pot să nu fie observate. În ceea ce-i priveşte pe europeni, nici acolo faptul acesta nu va provoca o mare tragedie, dar asta e totuşi neplăcut şi nu orice stat, având în vedere interesele naţionale, vrea să-şi strice relaţiile cu Federaţia Rusă. Cu toate acestea, căutările posibilităţilor de a introduce noi sancţiuni împotriva Rusiei continuă.
În afară de asta, Malaşenko consideră că fentele reciproce pot continua la nesfârşit, „mai dureros pentru Rusia decât pentru Occident”. Şi, cu toate acestea, el nu crede că faptul va conduce spre un anume „război mare”; cel mult la agravări la nivel regional.
Piontkovski: pe Putin îl vor scoate din Kremlin apropiaţii săi
Puterea în Rusia se va schimba pe calea unei lovituri de palat, al căror mecanism de declanşare va fi eşecul politicii externe. Iar preşedintele Putin are deja trei astfel de eşecuri în palmares: Ucraina, republicile baltice şi Siria, a declarat într-un interviu pentru GORDON politologul rus, Andrei Piontkovski.
„Putin deja a suferit trei eşecuri serioase de politică externă. Primul şi cel mai greu, în Ucraina: eşecul proiectului «Novorossia», când ucrainenii rusolingvi au respins concepţia fascistă a «lumii ruse». Cel de-al doilea este eşecul şantajării nucleare a ţărilor baltice. Putin sconta că va veni în ţările baltice cu „omuleţii săi verzi”, iar NATO se va speria de conflict cu o ţară nucleară. În fine, eşecul din Siria, care i-a pus pentru totdeauna dangaua de criminal militar”, a relatat Piontkovski.
Publicistul este convins că, în lipsa unui mecanism de protecţie sub forma unui Birou Politic, puterea în Rusia se va schimba pe calea unei lovituri de palat.
„În Rusia nu există un astfel de mecanism sub forma unui Birou Politic convenţional. Vă asigur că, dacă în Rusia ar fi existat un Birou Politic, el l-ar fi înlăturat demult pe tovarăşul Putin de la putere pentru greşelile serioase pe care le-a comis în chestiunea ucraineană. Lipsa unui asemenea mecanism formal de protecţie în Rusia tergiversează agonia Kremlinului, dar, în cele din urmă, pe Putin îl vor scoate din Kremlin chiar apropiaţii săi. Căci nu are altcineva sălo scoată”, a conchis Piontkovski.
NOUTĂŢI
Autorităţile din Serbia au contestat expulzarea cetăţenilor ruşi
Ministrul de Interne al Serbiei, Nebojsa Stefanovic, a declarat că autorităţile ţării nu au expulzat niciun fel de cetăţeni ruşi, transmite MEDUZA.
Anterior, mass-media sârbe au informat despre expulzarea a câţiva cetăţeni ai Federaţiei Ruse, bănuiţi de terorism. De acest fapt a fost legată vizita recentă la Belgrad al secretarului Consiliului de Securitate al FR, Nicolai Patruşev.
Ministerul Apărării al Rusiei a acuzat SUA de nouă lovituri aeriene asupra Mosul
Reprezentantul Ministerului Apărării, Igor Konaşenkov, a spus că coaliţia internaţională condusă de SUA a efectuat nouă lovituri aeriene asupra cartierelor de civili din Mosul, infomrează DOJDI.
Potrivit afirmaţiilor sale, două lovituri au fost aplicate de către bombardierele strategice americane В-52Н.
Anterior, şeful Direcţiei operative principale a Statului Major General al Forţelor Armate ale Rusiei, Serghei Rudskoi, a acuzat Forţele Aeriene ale SUA de lovitura de la 21 octombrie asupra unei şcoli de fete din Irak, reaminteşte KOMMERSANT.
Konaşenkov a menţionat că Forţele Aerospaţiale ale Rusiei deja de 13 zile nu survolează oraşuul sirian Alep, transmite VEDOMOSTI.
Adepţii lui Clinton l-au suspecat pe directorul FBI de legături cu Moscova
Congresmanul democrat Tim Ryan a presuşus că în ancheta FBI privind poşta electronică a candidatului democrat la funcţia de preşedinte al SUA, Hillary Cliton, poate fi implicată Rusia, transmite GAZETA.RU cu referire la CNN.
Anterior, vineri, la 11 zile până la alegerile prezidenţiale din SUA, şeful FBI, James Comey, a anunţat reluarea anchetei în legătură cu Clinton, transmite RIA NOVOSTI.
La 27 octombrie, preşedintele FR, Vladimir Putin, a declarat că Rusia nu tinde să influenţeze rezultatele alegerilor din SUA, ceea ce nu e cu putinţă în principiu, deoarece America „nu e o republică bananieră, ci o superputere”, transmite LIFE.
MOLDOVA
Alegerile preşedintelui Moldovei prin prisma RT
Alegerile directe, generale ale preşedintelui Moldova nu au avut parte de un ecou larg în mass-media ruse. Majoritatea a reflectat noutatea în mod formal, enumerând nouă candidaţi şi numindu-i pe favoriţi – Sandu şi Dodon – cu referire la mass-media moldoveneşti. Mai multă atenţie a acordat alegerilor din Republica Moldova RUSSIATODAY, care a apelat la câţiva experţi.
După părerea directorului adjunct al Institutului de studii strategice şi prognoze, Nikita Daniuk, cele mai mari şanse de a ocupa fotoliul de preşedinte al Republicii Moldova le are liderul PSRM, Igor Dodon. Dar, oricum s-ar încheia alegerile, nemulţumiţi vor rămâne. „Şi aici se impune involuntar analogia cu evenimentele din 2009, când cei care n-au fost de acord cu rezultatele votului l-au înlăturat, de fapt, pe comunistul ales Vladimir Voronin”, scrie RT, bazându-se pe opinia lui Daniuk. El nu a exclus că „în cazul victoriei lui Dodon e foarte posibil că eminenţele occidentale să organizeze tulburări”.
În acelaşi timp, conducătorul Departamentului ţărilor CSI din cadrul Institutului de studii politice, Alexei Bîcikov, consideră că în Moldova asemenea evenimente ca în Ucraina nu se pregătesc, SUA fiind mult prea ocupate cu alegerile. El menţionează că „Plahotniuc nu vrea tulburări globale: pentru el este important ca afacerile să meargă, mai cu seamă că şi populaţia Moldovei e dispusă mai puţin agresiv decât, la timpul său, populaţia din Ucraina”.
Una dintre cele mai scăzute prezenţe la vot a fost înregistrată în Găgăuzia. Către ora 15:00, potrivit datelor Consiliului Regional pentru Găgăuzia, la vot au ieşit 29 la sută din totalul alegătorilor, informează GAGAUZINFO.MD.
Observatorii Promo-LEX au raportat încălcări la alegeri
Organizaţia non-guvernamentală Promo-LEX a raportat despre primele încălcări la alegerile prezidenţiale, informează NM. Observatorii Promo-LEX au înregistrat 27 de cazuri de prezenţă a materialelor agitatorice în raza de 100 de metri de la sectoare. La 13 sectoare au fost înregistrate disfuncţii în sistemul automatizat „Alegeri”.
La sectorul din Orhei alegerile au fost boicotate. „Bătrânii sunt şantajaţi cu faptul că pe urmă li se vor retrage cărţile de reducere, dacă vor vota”, a comunicat unul dintre observatori.
La unul dintre sectoarele din Chişinău a fost eliberat un buletin cu ştampila „retras” în dreptul candidatului Mihai Ghimpu [care nu a abandonat cursa], iar în dreptul numelui lui Marian Lupu ştampila „retras” nu era pusă (Lupu şi-a retras candidatura].
