Vicepreședintele Parlamentului R.Moldova, liderul PSRM, Vlad Bătrîncea, se află într-o vizită de lucru la Moscova unde are programate mai multe întrevederi cu oficiali ruși. Printre cei cu care socialistul a preferat să discute „dinamizarea relațiilor bilaterale” moldo-ruse se numără promotorii recunoașterii așa-ziselor „republici populare” Donețk și Lugansk, cei care susțin separatismul transnistrean, dar și cei care salută crearea așa-zisei „Novorusiei”.

Unul dintre cei cu care s-a grăbit să discute Bătrîncea este vicepreședintele Comisiei pentru relații cu CSI din Duma de Stat, Artiom Turov. În februarie 2022, cu doar o săptămână înainte de invazia rusă în Ucraina, Turov a fost unul dintre cei care saluta deschis recunoașterea de către Rusia a „independenței” Donețkului și Luganskului față de Ucraina, precizând că votul din Duma de Stat este un „eveniment istoric”.

La fel, Turov este cel care a avut multiple întrevederi cu „așa-zisa” administrație de la Tiraspol pe care a asigurat-o de sprijin deplin din partea Rusiei.

Bătrîncea a stat la o masă și cu Anatoli Sereda, asistentul Atamanului suprem al Cazacilor din Rusia. Acum doi ani, Sereda propunea crearea în regiunea transnistreană a căzăcimii ruse.

Atât Turov, cât și Sereda se numără printre oficialii ruși care primii l-au vizitat pe Krasnoselski pentru a-l felicita cu victoria obținută la „alegerile prezidențiale” din Transnistria în decembrie 2021.

O altă întrevedere pe care a avut-o Bătrîncea, este cea cu liderul partidului „Spravedlivaia Rossia”, Serghei Mironov. Liderul PSRM, se pare că, nu a fost deloc deranjat de faptul că pe peretele din biroul politicianului rus este atârnat drapelul așa-zisei Novorusii – o confederație autoproclamată în anul 2014 de către „republicile populare” Donețk și Lugansk.

Deschide și: PSRM recunoaște la Moscova că embargoul impus de Federația Rusă este o „chestiune strict politică”

Anterior, separatiștii pro-ruși din statul vecin anunțau că Novorusia ar urma să includă și alte regiuni din Ucraina, precum Nikolaev, Odesa și Herson, oferind, în acest sens, Rusiei un coridor către regiunea transnistreană. Cea din urmă, susțineau ei, la fel ar urma să fie inclusă în componența enclavei.