Astăzi se împlinesc 14 ani de la protestele din 7 aprilie 2009, survenite în urma alegerilor parlamentare din 5 aprilie. Rezultatele scrutinului, care arătau victoria Partidului Comuniștilor din R. Moldova și 60 de mandate în viitorul Legislativ, au determinat mii de tineri să iasă în Piața Marii Adunări Naționale, în semn de protest împotriva regimului comunist.

Protestul, inițial pașnic, s-a transformat ulterior într-o manifestație violentă cu dezordini în masă, iar sute de tineri au ajuns să fie maltratați în comisariate. Deși au trecut 14 ani de la acele evenimente, nu se cunoaște adevărul despre cei vinovați de organizarea și provocarea violențelor, iar cei care, în 2009, ocupau funcții înalte în stat au rămas nepedepsiți, unii aflându-se în funcții de conducere și până în prezent.

După desfășurarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, conform rezultatelor anunțate de CEC, în noul Parlament al R. Moldova au acces patru partide politice:

PCRM a obținut 49,48% din sufragii, urmat de PL cu 13,13% din numărul total de voturi, PLDM – cu 12,43%, iar AMN – 9,77%. 

În urma anunțului făcut de CEC privind rezultatele scrutinului, pe 6 aprilie, în PMAN au ieșit la protest câteva mii de persoane, invocând fraude electorale şi cerând alegeri repetate. Mesajul lansat în spațiul on-line: ”Tinerii declară ziua de 7 aprilie – zi de doliu naţional în R. Moldova” a adunat mai mulți protestatari tineri în centrul Chișinăului. 

Pe 7 aprilie 2009, Procuratura Generală a emis un comunicat de presă prin care a calificat drept ilegale şi inadmisibile acțiunile organizatorilor și participanților la întrunirea din 6 aprilie și a anunțat pornirea urmăririi penale pe faptul organizării şi participării active la dezordini în masă.

Numărul protestatarilor a crescut și protestul a continuat să se amplifice, iar la ora 12:00, mulțimea s-a îndreptat spre sediile Președinției și ale Parlamentului, unde au continuat să scandeze lozinci anticomuniste. Unii protestatari au urcat pe pragul Președinției, iar polițiștii au făcut un scut care a început să fie atacat de unii manifestanți.

În timpul protestelor, manifestanții au atacat forțele de ordine, au incendiat și devastat sediile Parlamentului și ale Președinției.

În noaptea de 7 spre 8 aprilie, polițiștii au început să intervină în forță împotriva manifestanților care se mai aflau în stradă, iar aproximativ 200 de persoane, inclusiv minori, au fost escortate în comisariatele de poliție pentru cercetări în cauze penale intentate pe acte de tâlhărie, jaf, huliganism și alte infracțiuni.

Ulterior, s-a constatat că, în noaptea respectivă, zeci de tineri au fost bătuţi în PMAN şi în comisariate. Tânărul Valeriu Boboc a murit în urma loviturilor, iar în presă s-au vehiculat şi alte nume de tineri decedaţi, Ion Ţâbuleac şi Eugen Ţapu, ancheta oficială, însă, nu a confirmat vreo legătură a deceselor acestora cu evenimentele din 7 aprilie.

Pe 8 aprilie au fost efectuate descinderi la universități şi licee, iar în zilele de 8-14 aprilie, potrivit Ministerului Afacerilor Interne, au fost arestate preventiv peste 160 de persoane, majoritatea studenți.

Pe 10 aprilie, Vladimir Voronin a înaintat un demers către Curtea Constituțională prin care a cerut renumărarea integrală a voturilor. Rezultatul renumărării, însă, nu a produs vreo schimbare, comuniștii având asigurate 60 din cele 101 de locuri în Parlament.

Opoziția parlamentară a boicotat alegerea șefului statului, așa că Voronin a dizolvat Parlamentul și a anunțat alegeri legislative anticipate pentru data de 29 iulie 2009, în rezultatul cărora la putere a venit Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), formată din PLDM, PDM, PL și AMN.

În urma protestelor din 6 și 7 aprilie 2009, zeci de tineri protestatari, reținuți în plină stradă, după câteva zile petrecute în penitenciare, au ajuns la spital cu diverse traumatisme. Din 272 de polițiști care au solicitat îngrijiri medicale, 56 au fost internați în spitale, iar 37 de angajați ai poliției au fost supuși intervențiilor chirurgicale.

După 14 ani de la protestele sângeroase din aprilie 2009, pentru acele orori, niciun înalt oficial nu a fost condamnat la detenție.