Liderul așa-ziselor autorități separatiste din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, îi invită pe cetățenii R. Moldova nemulțumiți de decizia autorităților de la Chișinău de a interzice panglica Sfântului Gheorghe să sărbătorească ziua de 9 mai la Tiraspol. Potrivit lui, mulți cetățeni ai R. Moldova nu sunt de acord cu această decizie.

”Le propun tuturor, indiferent de naționalitate, cetățeni, locul de trai și religie, să participe la ceremoniile organizate cu ocazia zilei de 9 mai. Transnistria este deschisă pentru oamenii cinstiți și de treabă. Transnistrenii onorează eroismul buneilor și, de 9 mai, vor purta panglica Sfântului Gheorghe cu mândrie” a declarat Krasnoselski.

Liderul separatiștilor pro-ruși a criticat decizia autorităților de la Chișinău și a adus aminte că în fiecare album de familie este câte o fotografie alb-negru a rudelor care și-au dat viața în acest război.

”Nu sunt în drept să dau o apreciere acțiunilor lor, însă mi-e greu să cred în realitatea celor întâmplate, când urmașii celor care au eliberat lumea de fascism le pângăresc memoria atât de necugetat și nerușinat” a scris Krasnoselski pe canalul său de Telegram.

Ținem să concretizăm că panglica Sfântului Gheorghe, care este atașată la Ordinul Sfântului Gheorghe, Crucea Sfântului Gheorghe și Medalia Sfântului Gheorghe, a fost interzisă în perioada Uniunii Sovietice, întrucât era un simbol militar țarist.

Astfel, din 1917 și până în 1992 panglica nu a fost utilizată pe aceste distincții. În schimb, medalii însoțite de panglica bicoloră primeau soldații Corpului rus din cadrul Wehrmachtului, adică armatei naziste. Astfel, în cel de-Al Doilea Război Mondial au purtat panglica Sfântului Gheorghe nu cei care au luptat împotriva lui Hitler, ci cei care au luptat de partea Germaniei împotriva lui Stalin și a Uniunii Sovietice.

Abia în 2005, aceasta a început să fie folosită în Rusia drept simbol al Zilei Victoriei împotriva Germaniei naziste.

De asemenea, vrem să clarificăm împotriva cui, de fapt, a luptat URSS în cel de-Al Doilea Război Mondial, în contextul în care politicieni aserviți Moscovei, precum Vadim Krasnoselski, dar și unii pro-ruși de la Chișinău, sărbătoresc de 9 mai ”Ziua Victoriei împotriva Fascismului”.

Fascismul a fost o ideologie politică radicală din Italia, condusă de Benito Mussolini, pe când Adolf Hitler era liderul curentului politic național-socialist, sau nazist, din Germania. După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, URSS a încercat pe cât posibil să șteargă din conștiința comună termenul de nazism, întrucât acesta conținea și ideologia socialistă, de stânga, precum și din cauza alianței încheiate de Uniunea Sovietică și Germania nazistă înainte izbucnirii războiului prin încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov în 23 august 1939.

În urma acestui acord, cele două țări agresoare au atacat și împărțit Polonia, iar URSS a rupt Basarabia din sânul României Mari. Astfel, în 1941, când, potrivit ideologiei sovietice, s-a început ”Războiul pentru Apărarea Patriei”, URSS a fost atacată de Germania NAZISTĂ, nu fascistă.