Uniunea Europeană și Statele Unite trebuie să-și ridice statutul în cadrul formatului de negocieri 5+2 din observatori în mediatori. Formatul propriu-zis de negocieri ar trebui transformat în „formatul celor șapte”, iar România ar urma să devină un actor mai activ pe diferend, din moment ce este țara din UE în care regiunea transnistreană exportă cel mai mare volumul de mărfuri. Acestea sunt unele dintre declarații făcute de Iurie Leancă pentru lact.ro

Fostul ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, în prezent candidat din partea României la alegerile europarlamentare din 26 mai, Iurie Leancă pledează pentru oferirea UE și SUA a mai multor prerogative în rezolvarea transnistreană. În special, Leancă spune că, în calitate de europarlamentar, va opta pentru ridicarea statutului pe care îl are UE, dar și SUA, în cadrul formatului de negocieri 5+2, din observatori în mediatori.

Restectiv, formatul de negocieri se va transforma din 5+2 (SUA și UE - observatori; Rusia, Ucraina și OSCE - mediatori; Republica Moldova și Transnistria - negociatori) în formatul celor șapte - cu cinci mediatori și doi negociatori.

„Uniunea Europeană dispune de o serie întreagă de pârghii şi instrumente importante – politice, economice, diplomatice, inclusiv DCFTA, de natură să exercite o influenţă reală asupra procesului de negocieri, inclusiv în formatul „5+2”. Or, am impresia că tot acest potenţial nu este folosit în mod eficient”, a spus Iurie Leancă în cadrul unui interviu pentru lact.ro.

Totodată, ex-ministrul de Externe consideră că cheia principală pentru rezolvarea conflictului transnistrean se află la Moscova. Cu toate acestea, un scenariu de soluționare a conflictului transnistrean care ar presupune federalizarea Republicii Moldova și care ar aduce atingere integrității și suveranității teritoriale este inacceptabil.

În ceea ce privește rolul României în soluționarea transnistreană, Iurie Leancă a declarat că Bucureștiul ar putea să se implice mai eficient în procesul de reglementare prin intermediul instituțiilor europene. Rolul României s-a simțit în anul 1992 când Bucureștiul a făcut parte din mecanismul „celor patru” la nivel de miniștri de externe, de rând cu Federația Rusă și Ucraina.

„Cu părere de rău, din varii motive, nu am reușit să menținem Bucureștiul în acest format de negocieri. Este adevărat că între timp România a aderat la UE și NATO ca membru cu drepturi depline, obținând astfel posibilitatea de a influența efectiv asupra procesului de reglementare transnistreană prin intermediul Bruxelles-ului”, a declarat Leancă.

Potrivit diplomatului, România are un rol important pe palierul rezolvării rezolvării transnistrene, din moment ce ocupă primul loc la capitolul volumul de exporturi transnistrene în statele europene.

 „Să nu uităm și faptul că peste 60% din volumul total al exporturilor din regiunea transnistreană revine pieței europene, România ocupând locul întâi ca piață de desfacere pentru mărfurile din această regiune. Pentru comparație, voi remarca faptul că exporturile transnistrene pe piața rusă constituie mai puțin de 10%”, a subliniat Leancă.

Diplomatul a conchis că urmează de făcut o evaluare a efectelor politice ce apar urmare a contradicției dintre orientarea geopolitică a Transnistriei spre est și tendința acesteia de a-și consolida pozițiile economice în vest.