Președintele moldovean Igor Dodon și-a convocat consilierii prezidențiali într-o ședință în care a discutat pretinsa problemă bancară cu care s-ar fi ciocnit întreprinderile din stânga Nistrului. Experții consideră că, prin ridicarea acestei presupuse chestiuni, Tiraspolul caută să integreze băncile lui în sistemul bancar al R. Moldova. Totodată, întreprinderi transnistrene care ar avea probleme de ordin bancar, nu se supun unor decizii ale Băncii Naționale, valabile și pentru întreprinderile din dreapta Nistrului, prin care se urmărește stoparea oricăror încercări de spălare de bani.

În cadrul ședinței au fost examinate problemele semnalate de liderul separatist Vadim Krasnoselski la recenta întrevedere a celor doi. Este vorba inclusiv de problemele legate de deservirea conturilor agenților economici transnistreni în băncile comerciale din Republica Moldova.

Au fost discutate soluțiile posibile care ar înlătura îngrijorarea conducătorilor întreprinderilor din regiunea transnistreană pe subiectul dezvoltării relațiilor lor cu băncile comerciale din Republica Moldova, a scris Dodon. 

„Am subliniat că toate problemele trebuie soluționate în strictă conformitate cu legislația în vigoare care reglementează activitatea băncilor comerciale din Moldova”, a spus Dodon. 

La ședință au participat consilierii prezidențiali Ion Chicu și Elena Gorelova, secretarul general adjunct al Aparatului Preşedintelui RM, Nicolae Posturusu, viceprim-ministrul, Vasilii Șova și viceguvernatorul Băncii Naționale, Ion Sturzu.

Amintim că Chișinăul oficial a calificat pretinsele probleme de ordin bancar cu care s-ar confrunta întreprinderile transnistrene drept artificiale.

Experții spun de fapt că în cazul problemei bancare artificiale ar fi vorba despre două pericole - cel al integrării așa-numitului sistem bancar în sistemul bancar al Republicii Moldova și cea a legalizării spălării de bani.

Fostul membru al delegației moldovenești în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu a spus pentru Europa Liberă că adevărata problemă se află în lipsa de transparență a tranzacțiilor bancare operate de întreprinderile din stânga Nistrului. 

Chestiunea adevărată constă, potrivit lui Ion Leahu, în nedorința întreprinderilor din stânga Nistrului de a se înregistra la Chișinău pentru ca apoi să facă tranzacții.

Întrebat dacă e cu putință ca cele două sisteme bancare să se interconecteze, Leahu a răspuns - că e cu putință. Interconectarea deja funcționează, însă numai referitor la companiile care s-au înregistrat, care permit băncilor din dreapta Nistrului să efectueze un anumit control și, în special, la capitolul spălării de bani. „Însă ei vor să obțină accesul la bănci pentru a deschide conturi, pentru a opera în relațiile cu exteriorul, dar în același timp să nu se înregistreze. Și asta visează numai patru întreprinderi, patru agenți economici din stânga Nistrului, printre care probabil și Uzina metalurgică, dar legea este lege. Poate și se făceau unele concesiuni, nu știu, nu pot să vă spun.”

Economistul Sergiu Gaibu a lămurit pentru Europa Liberă că în luna septembrie Banca Națională a Moldovei a explicat că mai multe întreprinderi din regiunea transnistreană nu s-au conformat prevederilor noii legi privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, fiindu-le blocate conturile în băncile licențiate de la Chișinău.

„În spiritul pe care îl aplică de obicei partea transnistreană, ei încearcă să inducă opinia publică spre ideea că aceste măsuri sunt cumva direcționate împotriva lor. Ei au notificat în privinţa aceasta şi autorităţi din partea rusă invocând faptul că cumva Chişinăul încearcă să limiteze în drepturi şi să aplice careva bariere pentru partea transnistreană”, a spus Gaibu. Acesta a mai precizat că riscurile de spălare a banilor sunt bine cunoscute în R. Moldova şi în special zonele gri, cum este Transnistria, prezintă un risc sporit.