Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control duce un război invizibil pentru majoritatea locuitorilor republicii. Comisia Unificată de Control este acel organism care monitorizează situația în Zona de Securitate, o fâșie de cam 20 de kilometri pe 40 în care intră mai multe localități administrate de separatiști și de autoritățile constituționale.

Să nu uităm că factorii de decizie în cadrul Comisiei Unificate de Control sunt cei trei copreședinți - al Chișinăului, al Tiraspolului și al Federației Ruse. Orice decizie în cadrul Comisiei se ia prin consens, adică dacă una dintre părți se opune unei decizii sau asupra unui subiect de discuții, acesta cade. În esență, în Comisie, joacă doi împotriva unuia, Rusia și Tiraspolul versus Chișinău. De cele mai multe ori, Tiraspolul este cel care se opune inițiativelor Chișinăului, cu permisiunea tacită a Rusiei, iar reprezentanții ruși nu fac altceva decât să joace rolul de mediatori, de diplomați și „garanți” în rezolvarea conflictului transnistrean.

Ultimele dispute la CUC s-au axat pe cele 37 de posturi ilegale instalate de autoritățile separatiste în jurul localităților controlate de ei și blocarea observatorilor militari din Forțele Mixte de Pacificare de a se deplasa la fața locului, pentru a documenta regulamentar încălcările. Aceste posturi ilegale au fost instalate pe 12 martie și se presupune că ele vor funcționa până pe 30 septembrie, și au menirea să izoleze regiunea de COVID-19. Cel puțin asta zice Tiraspolul. Chișinăul are însă temeri că aceste puncte vor rămâne și după ce va trece pandemia, iar populația se va obișnui restricționarea și mai severă a liberii circulații.

Ședința din 25 iunie a fost moderată de copreședintele CUC din partea Federației Ruse, Andrei Gorobțov. Acesta propune ca ședința să treacă în regim închis și îngust, în care cei trei copreședinți să decidă asupra unui punct din proiectul agendei de discuție - punctul 13, care prevede deblocarea activității observatorilor militari în Zona de Securitate, astfel ca aceștia să poată să se deplaseze spre posturile separatiste și să le documenteze. Discuțiile tripartite au durat mai multe de două ore.

În timp ce se desfășura ședința închisă, unul dintre membrii delegației moldovenești la CUC, reprezentant al Armate Naționale, a primit un apel despre o stare excepțională în satul Speia. Apa Nistrului s-a ridicat, iar lemnele ce aparține primăriei și depozitate în apropiere de râu, riscă să fie luate de ape. Imediat s-a decis deplasarea spre Speia a 35 de militari din Forțele de Menținere a Păcii dislocate în Varnița pentru a salva lemnul ce aparține primăriei. A fost trimisă și tehnică, care, apropo, a fost donată de SUA.

După cele două ore de discuții, aflăm de la Generalul Ion Solonenco, copreședintele CUC din partea Chișinăului că s-a ajuns la o propunere de consens, ca să implementeze în regim de test deblocarea ieșirii observatorilor militari. „S-a decis că de azi nu se blochează ieșirea observatorilor militari, în conformitate cu protocolul 828 al CUC din 13 ianuarie 2017. Protocolul conține 17 puncte care prevede ieșirea imediată a observatorilor militari în Zona de Securitate. S-a decis controlul parțial anume ca să lucreze mecanismul ieșirii observatorilor militari. Protocolul presupune ieșirea imediată, timp de 15 minute de la alertă”, spune Ion Solonenco.

Ieșirea are loc în cazul unei urgențe, unui incident și se desfășoară în felul următor: Comandamentul militar al RM informează Statul Major că undeva a părut un post de „grăniceri”. Observatorii militari ai RM, Ucrainei, Tiraspolului și Rusiei imediat trebuie să meargă și să documenteze. La fața locului se documentează tot ce se întâmplă apoi se semnează un act. Dacă acest act nu este semnat de unul dintre reprezentanți ai părților, documentul nu apare la ordinea de zi ședința CUC, deci, postul amplasat ilegal de către separatiști rămâne în afara competenței CUC.

Oleg Beliakov, copreședintele CUC din partea Transnistriei spune că nu s-a decis nimic nou la ședința CUC, că ieșirea observatorilor militari ar fi fost un sistem pus la punct încă la începutul anilor 1990. Beliakov, de fapt, a învinuit partea moldovenească de faptul că refuză să documenteze propriile posturi de polițiști din Zona de Securitate. „Partea moldovenească a refuzat să se organizeze vizite comune la propriile posturi. Este vorba despre 8 posturi. Astăzi am ajuns la consensul de a ieși la toate posturile și obiectele din Zona de Securitate”, a declarat Beliakov. Întrebat cu privire la cele 37 de posturi ilegale instaurate de Tiraspol în Zona de Securitate, Beliakov a râs și a răspuns că menirea lor este de lupta cu infecția. „CUC nu trasează granițe și frontiere. CUC monitorizează ca părțile să nu se pregătească de război, să nu apară situații de conflict. În ceea ce privește deschiderea posturile, este inițiativa fiecărei dintre părți în lupta cu infecția COVID-19. Câte posturi vor fi - 10, 12, 11, 8, asta decide fiecare dintre părți. Aceeași Moldova trimite în Zona de Securitate peste 100 de posturi mobile de patrulare. Noi nu spunem că ei încalcă normele din Zona de Securitate, ci îndeplinesc funcții de menținere a ordinii. Aceste 37 de posturi au doar scop de carantină, nimic mai mult. Dacă vă interesează posturile, întrebați direct Tiraspolul. El decide, noi, CUC controlăm să nu fie armament, să nu fie confruntări, război. Întrebați direct Tiraspolul”, a spus Beliakov.

Apoi, am aflat datele cu privire la cele 100 de posturi mobile ale Chișinăului nu corespund realității.

Reprezentantul rus, Andrei Gorobțov, a refuzat să vorbească cu Deschide.MD, pe motiv că acesta nu este stilul lui, că el este reprezentantul garantului în rezolvarea conflictului, că el trebuie să mențină echidistanța și neutralitatea și că nu vrea ca opiniile lui să fie interpretate greșit.