Fostul președinte și ex-liderul socialiștilor Igor Dodon a adus mai multe acuzații guvernării în prima sa declarație pentru presă după ce instanța de judecată a eliberat mandat de arest la domiciliu pe numele său. Printre acestea, în mai puțin de două minute, Dodon a făcut mai multe afirmații false și speculative, inoculând ideea că Republica Moldova este guvernată din exterior, scrie stopfals.md.

Joi, 26 mai 2022, magistratul Roman Mazureț de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) a decis plasarea lui Igor Dodon în arest la domiciliu pe 30 de zile, după ce acesta a petrecut două nopți în izolator. Susținut de un grup de membri și adepți ai PSRM și huiduit de alți cetățeni, Dodon a făcut primele declarații pentru presă la ieșirea din sala de judecată, a lansat critici la adresa guvernării, dar a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor. Între altele, Dodon a afirmat că dosarul său este făcut la comanda președintei Maia Sandu, că actuala guvernare ar fi adus consilieri străini care controlează statul, că polițiști străini patrulează pe drumurile din Moldova și că autoritățile „ar chema” NATO în Moldova.

FALS 1: Imediat ce a intrat în funcție, Maia Sandu i-a cerut procurorului general să-i deschidă dosar penal lui Dodon

„Consider acest dosar politic la comanda Maiei Sandu, care imediat ce a intrat în funcție, în decembrie 2020 și la începutul lunii ianuarie i-a cerut procurorului general să-mi deschidă mie dosar penal să mă pună la pușcărie”, a declarat Igor Dodon, precizând că de dosarul său s-ar ocupa 53 de procurori. La briefing-ul de presă susținut după ședința Consiliului Suprem de Securitate din 27 mai 2022, răspunzând la întrebarea unei jurnaliste, președinta Maia Sandu a dezmințit aceste afirmații. „Nu-i cunosc pe acești procurori, am aflat despre acest caz din presă și repet, cel mai important lucru este ca acest caz, de rând cu altele, să se bucure de transparență maximă și procurorii să se ghideze doar de lege. (…) Domnul vizat de acest caz, dacă crede că este cinstit, atunci nu are de ce să-și facă griji”, a mai precizat șefa statului.

Acuzația că Maia Sandu încă în decembrie 2020 i-ar fi cerut procurorului general să-i deschidă dosar penal lui Dodon este lipsită de argumente factuale. Reamintim că la sfârșitul anului 2020, când M. Sandu a preluat mandatul de președinte, funcția de procuror general era deținută de Alexandr Stoianoglo, numit în 2019 prin decretul lui Igor Dodon. Într-o declarație de la 19 august 2021, Maia Sandu a respins acuzațiile că ar fi cerut deschiderea unor dosare penale în privinţa unor politicieni de opoziţie, cerându-i lui Stoianoglo să aplice legea şi să investigheze, înainte de toate, cazurile de mare corupţie.

În februarie 2021, Dodon a mai acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi dispus Serviciului de Informații și Securitate (SIS) să fie urmărit, atât el, cât și membrii familiei sale, dar și colegii lui socialiști. La scurt timp, SIS a emis un comunicat prin care a dezmințit declarațiile politicanului. De menționat că actualul director SIS, Alexandr Esaulenco, a fost numit în funcție de Parlament la 25 iunie 2019, când majoritatea în Legislativ era deținută de PSRM și Blocul ACUM.

FALS 2: Guvernarea a adus consilieri străini care controlează instituțiile statului

„Este  straniu și josnic să mă învinuiască de trădare de patrie acei care la această etapă au umplut toate instituțiile de stat cu consilieri străini români, americani, nemți care controlează toate instituțiile, inclusiv în instituția prezidențială sunt zeci de consilieri străini plătiți din afara țării”, potrivit lui Igor Dodon.

Aceste declarații sunt speculative. De fapt, autoritățile Republicii Moldova, în special Guvernul, sunt asistate de echipe de consilieri de rang înalt încă din perioada 2015-2016, la solicitarea Executivului de atunci, după cum declara fosta ministră de Externe, Natalia Gherman. În 2016, în Guvernul Filip erau 26 astfel de consilieri, a căror misiune a fost sprijinirea autorităţilor Republicii Moldova în implementarea agendei de reformă în domeniul integrării europene, în special în dezvoltarea capacităților de realizare a Acordului de Asociere RM-UE.

De altfel, misiunea de consilieri europeni de rang înalt a funcționat și în perioada guvernării socialiste, în Guvernul condus de Ion Chicu, după cum reiese dintr-un comunicat al Executivului, citat de agenția oficială de presă, Moldpres, la 5 februarie 2020.

La ora actuală, în instituțiile guvernamentale din R. Moldova la fel activează consilieri străini, însă aceștia nu „controlează instituțiile statului”, cum afirmă Dodon, ci oferă expertiză în diverse domenii. În cadrul proiectului european „Suport la implementarea Misiunii Înalților Consilieri ai Uniunii Europene” în țara noastră activează zece consilieri de nivel înalt – profesioniști din statele membre UE cu experiență vastă în domenii cum ar fi: anticorupție, lupta contra spălării banilor și recuperarea bunurilor infracționale, măsuri de promovare a încrederii, politica vamală și fiscală, educație și cercetare, energie, servicii financiare, tranziția verde, justiție și procuratură, reforma administrației publice locale, inclusiv descentralizarea și fuzionarea voluntară. Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAIE), a declarat pentru Stopfals.md că acești consilieri nu influențează deciziile autorităților moldovenești, ci doar acordă asistența necesară promptă pentru asigurarea progresului în anumite acțiuni sau reforme ale Guvernului.

FALS 3: Polițiști străini ne patrulează drumurile, iar soldați înarmați străini ne păzesc frontierele

„Este cinic să mă învinuiască pe mine de trădare de patrie cei care au adus polițiști străini să controleze mașinile pe drumurile noastre, au adus soldați înarmați străini care ne păzesc frontierele…”, a mai afirmat fostul președinte al PSRM.

Se pare că declarațiile despre polițiștii străini care „ar controla mașinile” pe drumurile noastre este o continuare a altui fals, promovat de deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) în Adunarea Populară a Găgăuziei, Leonid Chiosea. Acesta a declarat la începutul acestui an că poliția română ar patrula, în comun cu cea moldovenească, în raioanele din sudul Republicii Moldova. Inspectoratul de Poliție și Inspectoratul Național de Securitate Publică au negat atunci aceste afirmații, iar Chiosea a declarat pentru Stopfals.md că a fost înțeles greșit.

Ce ține de „soldați înarmați străini care ne păzesc frontierele”, Igor Dodon s-a referit, cel mai probabil, la misiunea FRONTEX (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Gardă de Coastă). De fapt, cooperarea oficială între Poliția de Frontieră (pe atunci Serviciul de Grăniceri) și FRONTEX a fost lansată în 2008, pe timpul guvernării comuniste, când Igor Dodon deținea funcția de prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei.

În luna martie curent, FRONTEX a lansat o operațiune comună de asistență a Poliției în gestionarea fluxului mare de migranți din Ucraina, provocat de invazia rusă în țara vecină. Operațiunea prevedea dislocarea a cel mult 84 de ofițeri de poliție de frontieră europeni. Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați, de la începutul războiului, aproximativ 475.000 de ucraineni au ajuns în Republica Moldova, iar circa 90.000 (potrivit autorităților de la Chișinău) au rămas în țară, ceilalți au plecat în alte state, în special în lunile martie și aprilie, când punctele de trecere a frontierei de stat au fost suprasolicitate.

FALS 4: Guvernarea cheamă NATO în Republica Moldova

„...cheamă NATO încoace și vrea să ia armament de la americani și de la Marea Britanie”, a mai declarat Igor Dodon, cel mai probabil referindu-se la recentele declarații ale unor oficiali britanici și americani care susțineau că țările lor sunt gata să livreze armament Republicii Moldova ca s-o ajute să se apere în cazul unei invazii ruse. Deci, nu este vorba de o solicitare din partea Chișinăului, iar propunerea a venit nu din partea NATO, dar a două state membre ale acestei organizații.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a precizat în urma acestor declarații că Republica Moldova cooperează cu NATO, fiind respectat statutul neutralității țării noastre. „Cooperarea noastră cu NATO se desfășoară în cadrul Parteneriatului pentru Pace, principalul instrument al acestei cooperări fiind Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP). Unul din elementele centrale ale acestui parteneriat ține de importanța respectării principiului neutralității constituționale a țării noastre de toți actorii vizați”, se spune în comunicatul de presă.

Statutul de neutralitate interzice staționarea forțelor militare străine pe teritoriul țării, principiu încălcat de Federația Rusă, care are dislocate în stânga Nistrului muniție și un contingent militar.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că Republica Moldova trebuie să-și fortifice capacitatea militară pentru a-și asigura securitatea. „Așa că există, a spus Popescu, o discuție în interiorul țării despre pașii următori, cum să ne adaptăm la un mediu geopolitic mult mai amenințător, dar nu discutăm în termeni concreți la această fază despre furnizări de arme letale”, notează Europa Liberă.

Amintim că pe toata durata mandatului său de Președinte al Republicii Moldova (2016-2020), Igor Dodon a transmis cu regularitate dezinformări și mesaje speculative despre Uniunea Europeană, Acordul de Asociere UE-RM, dar și despre NATO, dezinformări dezmințite de portalul Stopfals.md. Dodon critica frecvent partenerii externi ai țării noastre, lăudând Federația Rusă, în multe cazuri dezinformând prin date și cifre scoase din context și interpretate tendențios despre exporturi, migranți etc.

Dosarul „Kuliokul”

Igor Dodon a fost reținut la 24 mai 2022, după efectuarea mai multor percheziții la domiciliile și în automobilele acestuia și ale unor persoane interpuse în cauza penală numită generic „Kuliokul”. Potrivit procurorilor, Dodon este cercetat pe patru capete de acuzare: corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Reamintim că în mai 2020 în spațiul public au apărut imagini video filmate în iunie 2019, în care Igor Dodon discuta cu fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) Vlad Plahotniuc un plan de federalizare a Republicii Moldova. Igor Dodon își etala relațiile cu Vladimir Putin, iar la un moment dat Plahotniuc și Serghei Iaralov, un om de afaceri din anturajul acestuia, îi oferă lui Dodon o sacoșă în care se presupune că ar fi fost bani pentru finanțarea PSRM, iar Dodon îl roagă să i-o transmită „lui Cornel”, care „luni trebuie să dea salariile”, cel mai probabil fiind vorba de deputatul PSRM Corneliu Furculiță.

După publicarea imaginilor, deputatul de atunci Iurie Reniță (care a și făcut publică înregistrarea video, afirmând că ar fi recepționat-o prin poștă) a sesizat Procuratura Generală. A depus un denunț la procuratură pe același subiect și liderul de atunci al Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase. Însă în iunie 2020 Procuratura Anticorupție a anunțat că nu are temei să înceapă urmărirea penală în baza acestor secvențe video, iar Alexandr Stoianoglo declara în septembrie 2021 că în acea sacoșă ar fi fost bani, dar „nu știe în ce context ar fi fost oferiți”.

Procurorii anunță că în cadrul anchetei care îl vizează pe Igor Dodon „sunt cercetate fapte cu privire la îmbogățirea ilicită, corupere pasivă, finanțarea ilegală a partidului și trădarea de Patrie, care au avut loc începând cu anul 2014 până în prezent, inclusiv evenimentele care au fost vizate în imaginile video publicate în mass-media și rețelele de socializare”. După perchezițiile din 24 mai 2022, procurora de caz Elena Cazacov a declarat că „În una din locațiile supuse percheziției au fost depistați peste 600 000 lei, iar într-un plic cu simbolica unui partid politic se păstra suma de 17000 de euro, și 1000 dolari SUA. Fiind investigate infracțiuni generatoare de venituri ilicite, perchezițiile efectuate au permis de a constata, că doar la începutul anului 2022 persoanele supuse cercetărilor au beneficiat de servicii de odihnă, contractate prin intermediul firmelor turistice din Federația Rusă, în valoare de circa 4 000 000 de ruble rusești , ceea ce constituie circa 1 300 000 lei”.

A fost reținut, iar ulterior plasat în arest pe 30 de zile și Petru Merineanu, cumnatul lui Igor Dodon care în timpul perchezițiilor a încercat să distrugă o recipisă prin înghițire. Potrivit Elenei Cazacov, această recipisă „confirmă tranzacțiile cu bunuri imobile în valoare ce depășesc suma de 700 de mii de euro. În același timp, la persoana respectivă au fost găsite și alte surse bănești în valoare de peste 37 de mii de euro”. În replică, Igor Dodon a explicat într-o postare pe Facebook că Petru Merineanu a lucrat peste 20 de ani în Federația Rusă, banii provenind din vânzarea unui apartament, iar „incidentul” cu recipisa s-ar fi produs... din cauza emoțiilor.