De Ziua Limbii Române, fostul președinte Igor Dodon insistă că limba vorbită în R. Moldova este moldoveneasca. Mesajul, postat pe canalul său de Telegram, este însă în limba rusă, semn că publicul țintă nu sunt conaționalii săi, ci presa rusă, fiind preluat de mai multe site-uri din țara agresoare, precum RIA Novosti.

”De la părinți şi tradițional, noi am moştenit un pământ, o identitate, o religie şi un grai frumos şi dulce ca mierea. Cred că identitatea noastră ca popor este reprezentantă prin trei cuvinte-cheie - Moldova, Moldoveni, Moldoveneşte. Aşa spun datinile vechi, aşa spune Constituția, aşa spun bătrânii noştri, cei care păstrează în memoria lor istoria vie a acestui popor. Să fim mândri că avem un stat și identitatea noastră distinctă şi originală - cea moldovenească. Să ne iubim limba, cea a părinților şi bunicilor - limba moldovenească, limba autentică a statului moldovenesc” a scris Dodon.

În postarea sa, fostul președinte certat cu legea folostește informații manipulative și minciuni deschise. De exemplu:

”Aşa spun datinile vechi” - Basarabia, adică teritoriul dintre Prut și Nistru, a fost de-a lungul istoriei parte a Țării Moldovei, unul dintre cele trei principate române. În 1812, a fost anexată de Imperiul Rus în urma păcii de la București și transformată ulterior în gubernie. Acest rapt teritorial, neîndreptățit prin niciun argument de ordin istoric, național sau lingvistic, a servit drept pretext pentru pretențiile teritoriale ulterioare ale URSS față de Basarabia, reunită în 1918 cu Patria-Mamă România. 

”Așa spune Constituția” - Unul dintre argumentele preferate ale moldoveniștilor. În Declarația de Independență a R. Moldova, semnată în 1991 pe fondul mișcării de renaștere națională, se stipulează că în acest teritoriu se vorbește limba română. În Constituție însă, adoptată în 1994, după războiul de pe Nistru, când am fost invadați de Rusia, limba de stat este cea impusă de Moscova - ”moldoveneasca”. În 2013, Curtea Constituțională, singurul organ abilitat să interpreteze Constituția, verdictele căreia sunt obligatorii, a decis că textul Declarației de Independență primează în fața Constituției, așa că limba de stat este cea română. În baza acestei prevederi, în martie 2023, Parlamentul a adoptat o lege organică privind modificarea Constituției.

”Aşa spun bătrânii noştri, cei care păstrează în memoria lor istoria vie a acestui popor” - Majoritatea populației în etate din R. Moldova s-a născut și a fost școlită în perioada ocupației sovietice, când era o crimă să spui că ești român și că vorbești limba română. În copilărie, care reprezintă perioada de formare a omului, aceștia au fost învățați că vorbesc limba moldovenească, pe care o scriau cu grafie chirilică. Chiar și așa, toate sondajele arată că majoritatea populației spune că vorbește limba română. Procentajul crește și mai mult în rândul persoanelor cu un nivel ridicat al educației. Mai mult, la nivel academic, limba ”moldovenească” nu este recunoscută nicăieri în lume.

”Să ne iubim limba, cea a părinților şi bunicilor - limba moldovenească, limba autentică a statului moldovenesc” - Așa zisa limbă moldovenească a apărut în laboratoarele sovietice după formarea în 1924 a statului artificial Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, cu scopul de a forma o identitate națională moldovenească sovietică, diferită de cea românească. Sarcina elaborării sale în RASSM a fost pusă în seama Comitetului Științific Moldovenesc, creat în decembrie 1926, care s-a dorit a fi un fel de organ de stat al cercetării științifice. Procedeul standard în realizarea unui astfel de proiect etnolingvistic era identificarea unui dialect sau grai, formalizarea sa, preluarea unor rădăcini din limba rusă, se construiau noi cuvinte, iar într-un final acest produs era ridicat la rangul de limbă literară, de obicei în grafia chirilică. ”Cuvântelnicul academicesc al limbii moldovenești”, redactat la 1930, cuprinde un șir de cuvinte inventate ad-hoc pentru justificarea ”limbii moldovenești”: oxigenul era numit ”aeronăscător”, aeroplanul se numea ”sângurzburător”, barometrul era ”aeromăsurător”, ghilimelele erau numite ”lăbiuțî”, în vreme ce sufrageria era numită ”mâncătorie”. O altă mostră a ”neologismelor” moldovenești extrase din ziarul ”Plugarul Roș” al anului 1929 este reprezentativă pentru felul în care procedau ”constructorii naționali” din RASSM: 1. Autoadministrare (rom) – Samoupravlenie (rus) – Sîngurcîrmuiri (mold); 2. Contemporan (rom) – Sovremennîi (rus) – Amuvremnic (mold); 3. Monoton (rom) – Odnoobraznîi (rus) – Unofelnic (mold); 4. Dicționar (rom) – Slovari (rus) – Slovari (mold); 5 Unitate de idei (rom) – Edinomîslie (rus) – Unogîndiri (mold); 6. Cravată (rom) – Gasltuk (rus) – Galstuh (mold).