R. Moldova găzduiește Zilele Europene ale Patrimoniului. În perioada 13-25 septembrie, instituțiile subordonate Ministerului Culturii vor organiza spectacole, expoziții de portul popular, târguri ale meșterilor populari, expoziții de cărți religioase și manuscrise. Vor fi prezentate filme documentare despre conace și monumente care necesită a fi valorificate și va fi organizată o tabără de sculptură, transmite IPN.

Pe 14 septembrie va avea loc ședința comună a Comisiilor UNESCO a Ministerului Culturii din România și Ministerului Culturii din Moldova. Aceste două țări au depus un dosar de înregistrare a cămășii cu altiță ca patrimoniul mondial. Sergiu Prodan, ministrul culturii, menționează că înregistrarea dosarului este extrem de importantă pentru ambele țări, îndeosebi în situația când Moldova a obținut statutul de țară candidat.

„Valoarea patrimoniului nostru cu care vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană, punerea în valoare a acestui patrimoniu depinde acum foarte mult de noi, cum vizităm aceste evenimente, cum vizităm aceste situri arheologice, cum vizităm aceste muzee, cum înțelegem valoarea patrimoniului pe care o avem, fix așa va fi percepută de către europeni imaginea Republicii Moldova”, a afirmat ministrul culturii, Sergiu Prodan.

Sergiu Prodan a comunicat că Moldova încearcă să valorifice atât patrimoniul național, cât și patrimoniul cultural al Ucrainei prin susținerea oamenilor de cultură din țara vecină. În acest an, în calitate de oaspete de onoare,  la încheierea Reuniunii Teatrelor Românești va av3ea loc prezentarea unui spectacol de către Teatrul național de dramă din Kiev. Va fi o piesă de Shakespeare. „Prin aceasta noi vrem să subliniem o dată în plus susținerea noastră pe care o acordăm din suflet poporului ucrainean care se confruntă cu acest război nedrept și, în mod special, patrimoniului cultural din Ucraina, care este distrus cu barbarie”, a spus ministrul.

Pe 17 septembrie va fi organizat festivalul legendelor de la Țîpova. Directorul general al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Petru Vicol, a spus că în cadrul festivalului accentul va fi pus pe legende care specifice acestui tărâm. Va fi și un program artistic, un târg al meșterilor populari, vor fi activități și pentru copii.

Pe lânga promovarea patrimoniului cultural, se pune accent pe componența științifică. Pe data de 23 septembrie Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală desfășoară a treia ediție a conferinței științifice cu genericul: „Istorie, etnografie și spiritualitate în viziunea personalităților basarabene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea. In memoriam academician Iustin Frățiman.

În perioada 24-25 septembrie, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală organizează tradițional târgul meșterilor populari în curtea muzeului. Și încheie Zilele Europene ale Patrimoniului pe data de 28 septembrie cu inaugurarea unei expoziții de fotografii – procesul de restaurare și consolidare a vitraliului vertical din sala Casa Mare.

Maria Șleahtițchi, directorul Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, a comunicat că pentru prima data în ultimii 30 de ani vor fi scoase din fondul de bază al muzeului câteva cărți rare de la  începutul secolului 17. Sunt cărți religioase, manuscrise de cărți religioase. Cea mai veche datează din 1619 și este tipărită la Academie Mihăileană condusă de Petru Movilă de la Kiev. De asemenea, va putea fi vizitată expoziția amplă dedicată lui Mihai Cimpoi și o expoziție stradală dedicată lui Spiridon Vangheli. Tot în această perioada va fi lansată a patra ediție a concursului național de eseuri.

Ion Ciobanu, directorul Rezervației cultural-naturală „Orheiul Vechi”, a spus că seria de evenimente de la Orhei va începe pe data de 19 septembrie, cu inaugurarea unei expoziții fotografice care va ilustra cercetările arheologice care a avut loc pe parcursul a mai bine de jumate de veac la Orheiul Vechi, care au fost regăsite în arhiva națională a Republicii Moldova, dar și în arhiva rezervației. Împreună cu voluntarii, va fi organizată o acțiune de salubritate pe toată lungimea râului Răut. Pe parcursul a două săptămâni, împreună cu studenții de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, sculptori, va fi organizată o tabără de sculptură unde studenții vor face replici ale elementelor de arhitectură prezente pe teritoriul rezervației pentru ca acestea o să rămână ca o atracție turistică în plus pentru vizitatorii de la Orheiul Vechi. Ulterior va fi deschis oficial fondul arheologic și antropologic din cadrul rezervației care pentru prima dată va oferi un spațiu adecvat de păstrare artefactelor care le avem în fondul muzeelor rezervației.

Pe 21 septembrie Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor organizează o seară de film documentar. Începând cu orele 19.00, vor fi prezentate filmele despre conacele și monumentele care necesită a fi valorificate, dar și cele care deja sunt valorificate și puse în circuitul civil. Pe 23 septembrie, începând cu ora 15.00, va fi prezentată expoziția cu zece cele mai afectate conace.

Pe 14 septembrie va fi deschisă o expoziție cu genericul „Acasă”, o expoziție de artă contemporană care încorporează mai multe genuri de artă și în special arta alternativă. Directorul Muzeului Național de Artă, Tudor Zbârnea, a comunicat că este o expoziție care vine în urma evenimentelor tragice legate de războiul din Ucraina, despre refugiați. Pe 15 septembrie va fi deschisă o expoziție de artă grafică, artă universală, artă veche. Lucrările de restaurare a picturii din Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căușeni, un proiect finanțat de SUA, dar și de Guvernul Republicii Moldova care se apropie de final. Pictura este deja conservată aproape integral urmează să continuă procesele de integrare a lacunelor. Pe 17 septembrie, la ora 14.00, această frescă va fi deschisă pentru publicul larg.

Zilele Europene ale Patrimoniului au o tradiție de peste 35 de ani, prima ediție desfășurându-se în Franța. Acțiunile dedicate acestei sărbători au menirea de a sensibiliza opinia publică cu privire la importanța moștenirii culturale.