Unirea, ideal al tuturor românilor, a pornit din Basarabia. Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău vota întoarcerea la Patria Mamă şi, astfel, aprindea flacăra speranţei pentru toţi cei cu tricolorul în suflet. Timp de o săptămână, campania ”Drumul Basarabiei spre casă” de la TVR MOLDOVA reaminteşte circumstanţele în care acest mare act istoric a fost posibil, strategiile puse la cale de factorii de decizie ai acelor vremuri dar şi eforturile şi sacrificiile făcute de populaţie pentru atingerea idealului naţional.

În urmă cu 105 ani, pe 27 martie 1918, a avut loc unul dintre cele mai importante evenimente din istoria românilor. Sfatul Ţării, consiliul legislativ al Republicii Democratice Moldoveneşti, a votat Unirea cu România. Astfel, Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice româneşti care a revenit la Patria-Mamă şi a dat tonul Marii Uniri.

Drama Basarabiei a început în 1812, când a fost anexată de Rusia, în urma războiului ruso-turc. La sfârşitul secolului al 19-lea, situaţia românilor dintre Prut şi Nistru devenise tot mai critică, iar mişcarea naţională basarabeană fusese aproape anihilată de autocraţia ţaristă. Şi totuşi, în primăvara lui 1918, pe când Basarabia era o simplă provincie de periferie a imperiului rus şi localnicii erau marginalizaţi, basarabenii au reuşit imposibilul - să dea tonul Marii Uniri.

Statutul politic al regiunilor româneşti în ajunul anului 1918

  • România şi-a proclamat independenţa în 1878
  • Dobrogea revine în graniţele României în 1878
  • Transilvania, Banatul, Crişana şi Muramureşul erau anexate la Ungaria
  • Bucovina era anexată la Austria
  • Basarabia era anexată la Rusia

În februarie 1917, în Rusia are loc o lovitură de stat în urma căreia ţarul Nicolae este arestat, împreună cu familia. Ecoul revoluţiei bolşevice a ajuns atunci şi în Basarabia.

„Prin declanşarea războiului Mondial s-a activizat procesul de deşteptare naţională şi revendicări în plan naţional. Imperiul rus, care era o forţă majoră în primul război Mondial, a suferit un eşec politic, are loc căderea autocraţiei. Şi, în acest context popoarele, sătule de oprimare politică şi naţională, de toate suferinţele şi sărăcie încep a-şi înainta revendicările lor naţionale”, a declarat vicepreședintele Asociației Istoricilor din Moldova, Ion Negrei.

În martie 1917, soldații și ofițerii din Basarabia au constituit Partidul Progresist Moldovenesc. Peste o lună a fost creat Partidul Național Moldovenesc, avându-l ca președinte de onoare pe Vasile Stroescu. Pe 19 aprilie 1917 cele două partide fuzionează. În luna mai aceluiaşi an, Congresul învățătorilor moldoveni din Basarabia a adoptat hotărârile pentru introducerea alfabetului latin în școlile provinciei iar în noiembrie 1917 a fost convocat Marele Congres ostăşesc. Tot atunci s-a cerut convocarea Sfatului Ţării ca adunare reprezentativă a poporului.

„Sfatul Ţării, organul Legsilativ suprem al Basarabiei, îşi începe activitatea la 21 noiembrie 1917. Acesta era condus de Ion Inculeţ. În mai puţin de 2 săptămâni, la 2 decembrie, Sfatul Ţării a proclamat Republica Democrată Moldovenească. Tot atunci a fost creat şi Guvernul”, povestește jurnalistul TVR Moldova, Natalia Chicu.

  • 21 noiembrie 1917 - îşi începe activitatea Sfatul Ţării, condus de Ion Inculeţ
  • 2 decembrie 1917 - Sfatul Ţării a proclamat Republica Democrată Moldovenească, în componenţa Republicii Federative Ruse
  • A fost creat şi Guvernul, condus de Pantelemon Erhan

„Basarabia iniţial revendică, dreptul la autonomie în cadrul Republici Ruse, iar odată cu dezvoltarea proceselor revoluţionare din cadrul Rusiei, cerinţele românilor basarabeni se modifică şi trece de la autonomia teritorială şi politică se trece la o formă de statalitate. Proclamă Republica Democrată Moldovenească şi Basarabia, o fostă provincie rusească, capătă un statut de stat”, a spus Ion Negrei.

Pe teritoriul Basarbiei erau, însă, peste un milion de soldaţi ruşi, după demobilizarea armatei ruse de pe frontul român. Aceste trupe voiau să împiedice formarea statului basarabean. Pentru a pune capăt anarhiei creată de ruşi pe teritoriul Basarabiei, Sfatul Ţării a decis să trimită o delegaţie la Iaşi pentru a cere sprijinul Guvernului român. Astfel, pe 13 ianuarie 1918, trupele române au trecut Prutul.

13 ianuarie 1918 - trupele române ajung la Chişinău

„Venise o armată disciplinată, cu obiective clare, care a curăţat, a împins armata rusă peste Nistru şi în Basarabia rămâne armata română. Armata română a declarat că nu se implică în procesle politicile. Sfatul ţării şi Guvernul îşi continua activitatea”, mai spune Ion Negrei.

Atunci, autorităţile bolşevice au înaintat un ultimatum guvernului român de retragere a forţelor sale militare de pe teritoriul Basarabiei.

„Ambasadorul României de la Petrograd a fost arestat, ba mai mult s-a pus un sechestru pe tezaurul, pe care-l expediase, pe timpul războiului România în Rusia, spre păstrare”, povestește Ion Negrei.

Astfel, în condiţiile în care autonomia Basarabiei era în pericol, în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării, întrunit la Chişinău, proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti şi separarea ei de Republica Federativă Rusă.

„Proclamarea independenţei era egală cu detaşarea completă de Rusia devenită sovietică bolşevică şi deschidea perspectiva Unirii. Într-o scurtă perioadă de timp, circa un an din februarie 1917- martie 1918, Basarabia parcurge un traseu fulminant: de la o provincie rusească, trecând prin formula aceasta de dezvoltare autonomă, republică democrată . Republică moldovenească independentă, şi în cele din urmă vine şedinţa Sfatului Ţării din 27 martie când Basarabia se proclamă unită cu România”, a conchis, vicepreședintele Asociației Istoricilor din Moldova, Ion Negrei.