Academicianul Mihail Dolgan va fi comemorat, cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la nașterea cunoscutului cercetător. Evenimentul este sprijinit de către Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și organizat de către Departamentul Lingvistică Română și Știință Literară al Facultății de Litere din cadrul Universității de Stat din Moldova.

Conferința va avea genericul „Academicianul Mihail Dolgan în universul criticii literare” și se va desfășura pe data de 5 februarie 2024, ora 11.30, la Universitatea de Stat din Moldova, bloc 3, aula 434 - „Eugen Coșeriu” (str. Mihail Kogălniceanu 65).

Evenimentul va reuni cercetători, scriitori, diplomați și literați din România, Italia, Germania și Republica Moldova. Printre participanți se numără: Adriana Cazacu, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării; Monica Babuc, director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău; dr. conf. Igor Șarov - rector al USM; acad. Ion Hadârcă; acad. Gheorghe Duca; domnul Raban Rihter, secretar 2 - Ambasada Germaniei în Republica Moldova;  dr.lect.univ. Olga Irimciuc, Universitatea din Como, Italia (online); dr. Ancuța Gorban Cojocariu, Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Suceava, România (online); Gabriela Cazac, Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Suceava, România (online); dr.hab. Ana Bantoș, scriitor și critic literar; Mariana Onceanu-Hadârcă, scenarist ș.a. 

Evenimentul va fi moderat de conf. univ. dr. Victoria Fonari.

Academicianul Mihail Dolgan (n. 1939 - d. 2013) a fost unul dintre cei mai cunoscuți și prolifici critici literari din Republica Moldova. A condus timp de 14 ani Catedra de Literatură Română și Teorie Literară a Universității de Stat din Chișinău (1995-2011), a fost coordonator al studiilor de doctorat și doctor habilitat. Face parte din pleiada de aur a criticii de specialitate din Republica Moldova, alături de Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu, Nicolae Bilețchi sau Eliza Botezatu.    

Temele de cercetare: literatura postbelică din Republica Moldova şi România; orientări artistice şi stilistice ale procesului literar postbelic; conştiinţa civică şi arta poetică a unor scriitori concreţi; individualitatea creatoare şi diversitatea de formule şi stiluri poetice; statutul estetic al imaginii poetice şi al imaginarului artistic în genere (metafora, simbolul, mitul personal, parabola, oximoronul, paradoxul); evoluţia şi metodologia criticii literare curente; metodica predării literaturii în şcoală; noile metode de investigare a literaturii; poetica structurală modernă; tipologia eroului liric ş.a.

Este autorul a 50 de monografii, culegeri de articole, exegeze colective, manuale şcolare, materiale metodico-didactice, lucrări ştiinţifico-populare, antologii, dicţionare) şi peste 900 de studii şi articole de specialitate.