Nu e un secret pentru cineva că în Moldova se investește foarte puțin în cultură. Ai spune că altele sunt problemele și prioritățile, dar tot noi ne înjurăm reciproc atunci când vedem rezultatele alegerilor: ne facem proști că votăm toți proștii, un rezultat clar al lipsei de cultură. Cum altfel ar fi posibil să votezi un Igariok care-ți spune că limba ta e alta și că istoria falsificată e de fapt cea reală?

România, cum investește în asfaltul și cimentul din Moldova, are grijă și de educația noastră culturală. Începând cu manuale, cursuri pentru profesori, cărți ale basarabenilor editate în România. Până și trupele noastre de muzicieni ajung pe piața din România și pentru ele succesul înseamnă Iași, București, Cluj: nu poți fi muzician care se raportează doar la Chișinău, pentru că nici nu ai putea face un turneu normal.

Am să vă dau exemple concrete. De șase ani de la fondare, proiectele cenaclului Bibliotecii Naționale, Republica, au fost sprijinite de Institutul Cultural Român și Acțiunea 2012. Astfel la Chișinău au venit peste 60 de tineri scriitori din România, un lucru foarte important nu doar pentru tinerii noștri scriitori, ci și pentru cititori.

Din partea Moldovei, cenaclul a fost sprijinit de Ministerul Culturii, care a finanțat acum câțiva ani editarea antologiei de poezie Poezia la obiect, ilustrate de sculpturile Ligei Seculici și ale lui Ghenadie Popescu și de Uniunea Scriitorilor, care a rezolvat cazarea de câteva ori. Galeria MoldEco a susținut sculptorii pentru procurarea materialelor.

Când vezi că cineva de-al casei vrea să sprijine cultura, e o mare bucurie și e un semn că lucrurile o iau în direcția bună. Anul acesta cenaclul Republica a pornit o colaborare cu compania de transport Alverstur, care ne aduce scriitori din București. Ușor-ușor cursa de București a Alversturului, prin scriitorii care vin la Chișinău, devine una a scriitorilor. Eu zic că e un lucru mare. Dacă fiecare ar contribui cu ce poate la promovarea culturii, lucrurile ar arăta altfel în Moldova. Pentru că e minunat că suntem sprijiniți de România, dar nu putem sta și aștepta ca alții să facă lucrurile pe care trebuie să le facem noi.

În cea mai recentă cursă București – Chișinău a companiei Alverstur au venit la noi scriitorii Alexandra Turcu și Cosmin Perța. Mâine, de la 18.00, la Biblioteca Națională, la cenaclul Republica, ei vor avea o lectură. Citim în prezentarea evenimentului:

“Alexandra Turcu (n. 1995) este masterandă la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. A debutat în 2015 cu volumul de poezie celelalte produse, apărut la Editura Charmides. 

A publicat poeme, cronici și alte articole în revistele Poesis Internațional, Zona Nouă, Alecart, Echinox, Familia, Tribuna, Steaua și pe platforma Bookaholic.. Textele ei apar în antologiile Subcapitol. Poezia (Tracus Arte, 2015), La negru (Mirador, 2015) și Bungalou 6 (Mirador, 2016). În 2016, a participat, în Stockholm, la Atelierele de traducere ale Institutului Cultural Român, unde a tradus textele poetei suedeze Sevi Kumral.

Cosmin Perța debutează în 2002 cu Zorovavel.
Urmează volumele de versuri Santinela de lut (Editura Vinea, 2005), Cântec pentru Maria (Editura Vinea, 2007), Bătrânul, o divină comedie (Editura Charmides, 2009), Fără titlu (Editura Paralela 45, 2011)
Format ca poet, se afirmă ca prozator odată cu romanul Întâmplări la marginea lumii (Editura Cartea Românească, 2007), continuând cu volumul de proză Două povestiri (Editura Tracus Arte, 2010), Teofil și Câinele de lemn (Editura Herg Benet, 2012), Vizita (Editura Herg Benet, 2013), În urmă nu mai e nimic (Editura Polirom, 2015).
În 2011 publică la Editura Tracus Arte, eseul Introducere în fantasticul de interpretare, iar în 2012 monografia Radu G. Țeposu, rafinament și intuiție, la Editura MNLR.
Pentru romanul Teofil și Câinele de lemn este desemnat Tânărul prozator al anului 2012.
Cenaclul Republica i-a acordat premiul pentru proză „Alexei Vakulovski” pentru volumul În urmă nu mai e nimic.
Cunoscut, nu doar în literatura română, ci și peste hotare, prin traduceri și participări internaționale, dar mai ales bine știut la Republica, unde a mai fost în 2012 și 2015”.

Vă așteptăm!