În trimestrul II 2016, rata anuală a inflației a constituit 7.9 la sută, fiind cu 3.1 puncte procentuale inferioară celei din trimestrul precedent. În luna iunie 2016, inflația s-a diminuat până la valoarea de 7.4 la sută. Totuși, aceasta s-a plasat în continuare peste limita superioară a intervalului țintei inflației stipulate în Strategia politicii monetare pe termen mediu.

Evoluția descendentă a acesteia s-a datorat cererii interne modeste, revizuirii tarifului la energia electrică, ofertei mari de fructe și legume din acest an, precum și aprecierii monedei naționale. Rata anuală a inflației de bază a avut în continuare o traiectorie superioară celei a inflației totale. Inflația de bază, în mod similar, a urmat o traiectorie descendentă pe parcursul trimestrului II 2016, diminuându-se de la 10.2 la sută în luna martie până la 9.3 la sută în luna iunie. În luna iunie 2016, rata anuală a creșterii prețurilor alimentare și a celor reglementate s-a temperat până la 7.6 și 7.4 la sută, respectiv. Prețurile la combustibili în trimestrul II 2016 au fost în medie cu 3.4 la sută inferioare celor din perioada similară a anului precedent. Valoarea medie efectivă a inflației pentru trimestrul II 2016 a fost doar cu 0.2 puncte procentuale inferioară valorii anticipate de 8.1 la sută în cadrul rundei de prognozare aferente Raportului asupra inflației nr. 2, 2016.

Mediul extern

În trimestrul II 2016 au avut loc mai multe evenimente cu impact semnificativ asupra evoluției economiei mondiale. La 17 aprilie a avut loc ședința neordinară a OPEC împreună cu alți mari producători de petrol, unde discuțiile pe marginea reducerii producției de petrol la nivel mondial s-au soldat cu eșec. La 23 iunie, în Marea Britanie a avut loc un referendum privind calitatea de membru al Uniunii Europene și unde 51.9 la sută din participații la vot s-au pronunțat pentru ieșirea din UE. De menționat reluarea relațiilor bilaterale dintre Turcia și Federația Rusă la sfârșitul lunii iunie, dar și recenta lovitură de stat din Turcia, care a provocat instabilitatea economică a țării. Aceste evenimente au generat volatilități importante pe piață, sporind riscurile la adresa evoluției economiei mondiale.

Evoluții ale activitații economice

În trimestrul I 2016, PIB a înregistrat o creștere de 0.8 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2015, dinamica anuală a activității economice fiind superioară celei din a doua jumătate a anului precedent. Totuși, creșterea economică a fost una modestă, situându-se astfel sub nivelul său potențial. Evoluția pozitivă a PIB s-a datorat cererii interne, în timp ce exporturile au generat un impact negativ pronunțat asupra dinamicii PIB. Astfel, în trimestrul I 2016 consumul gospodăriilor populației s-a majorat cu 2.3 la sută. Cu toate acestea, evoluția consumului populației este una minoră. În același timp, contribuția pozitivă din partea investițiilor la dinamica PIB s-a datorat doar impactului pozitiv aferent componentei variația stocurilor, în condițiile în care formarea brută de capital fix a înregistrat o contractare de 3.6 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Aceste evoluții reflectă scăderea în termeni reali a venitului disponibil al populației, dar și incertitudinea încă sporită din partea agenților economici și a populației cu privire la evoluția ulterioară a economiei. Consumul final al administrației publice în trimestrul I 2016 s-a diminuat cu 0.4 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2015. Exporturile, după ce au avut o influență neglijabilă la dinamica PIB în a doua parte a anului precedent, au consemnat o contractare de 5.6 la sută comparativ cu trimestrul I 2015, în mare parte, ca urmare a consecințelor unei producții agricole modeste din perioada vizată. Importurile în perioada de referință au înregistrat o majorare de 1.8 la sută. Pe categorii de resurse, evoluția pozitivă a PIB a fost determinată de majorarea valorii adăugate brute din toate ramurile principale ale economiei, cu excepția „construcțiilor" și a subcomponentei „alte servicii".

Promovarea politicii monetare

Pe parcursul trimestrului II 2016, au avut loc două ședințe ale Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. În urma evaluării balanței riscurilor interne și externe, cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a hotărât, la fiecare ședință, diminuarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară cu câte 2.0 puncte procentuale. Astfel, la ședința din 28 aprilie 2016, rata de bază a fost micșorată de la 17.0 (nivel stabilit la ședința din 31 martie 2016) până la 15.0 la sută anual, și la ședința din 26 mai 2016, de la 15.0 până la 13.0 la sută anual.

În trimestrul II 2016, dinamica agregatelor monetare a fost una pozitivă, media trimestrială în termeni anuali constituind 4.8 la sută pentru M2 (cu 7.5 puncte procentuale peste nivelul din trimestrul I 2016) și 0.9 la sută pentru M3 (cu 4.4 puncte procentuale mai mult față de creșterea din trimestrul precedent).

Reflectând tendința descendentă a ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară a Băncii Naționale a Moldovei, ratele medii ale dobânzilor la depozitele în sold și-au stopat tendința crescătoare și ca urmare au consemnat un declin temperat și ratele medii la creditele acordate de către sistemul bancar.

În perioada de referință, față de trimestrul I 2016, ratele medii anuale ale dobânzilor aferente soldului creditelor au înregistrat diminuare cu 0.08 puncte procentuale la creditele în moneda națională și cu 0.18 puncte procentuale la creditele în valută străină, înregistrând valori la nivelul de 13.60 la sută și 6.42 la sută, respectiv. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei a constituit 14.93 la sută, în descreștere cu 0.18 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Rata dobânzii pentru plasamentele în valută străină a constituit în medie 2.11 la sută, inferioară celei din trimestrul I 2016 cu 0.03 puncte procentuale.

Prognoza inflației pe termen mediu

Runda curentă de prognoză anticipează o continuare a dinamicii negative a deviației PIB pe întregul interval de prognoză. Aceasta va avea o recuperare lentă, dar va continua să fie în palierul negativ, doar spre finele orizontului de prognoză deviația PIB va atinge valori pozitive. Față de runda anterioară de prognoză, cererea agregată estimată a fost reconfigurată. Plasarea activității economice preponderent sub nivelul său potențial, pe termen mediu, va determina presiuni dezinflaționiste din partea cererii interne, deși mai moderate în comparație cu prognoza anterioară.

Proiecția ratei medii anuale a inflației IPC, conform rundei curente de prognoză, va înregistra o tendință de diminuare până la sfârșitul anului 2016, după care va urma o stabilizare în jurul țintei. În medie, în anul curent, inflația va atinge nivelul de 6.7 la sută și de 4.4 la sută în medie în anul viitor. Conform proiecției, rata anuală a inflației va reveni în intervalul de variație a țintei inflației în trimestrul III 2016. Valoarea maximă va fi înregistrată în trimestrul II 2018, de 6.0 la sută, iar valoarea minimă în trimestrul IV 2016, de 3.5 la sută.