La aproape trei ani de la criză, autoritățile au recuperat din vânzarea activelor celor trei bănci 963 de milioane de lei, pe când compania Kroll, care a fost contractată pentru a desfășura o investigație și a oferi suport autorităților privind recuperarea banilor, a identificat săvârșirea unor infracțiuni în valoare de aproximativ 600 de milioane de dolari. În prezent, singura soluție care în mod real poate diminua presiunea pe cetățeni se referă la urmărirea în măsura posibilă a banilor dispăruți și, evident, recuperarea acestora. Concluziile se regăsesc într-un studiu semnat de expertul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Eugen Ghilețchi, transmite IPN.

Potrivit expertului, în anul 2014, sistemul bancar autohton a fost zguduit de o criză internă de cele mai mari proporții din istoria țării. Frauda bancară ce a rezultat în furtul de valoare echivalentă cu 12% din PIB a fost o consecință a carențelor de guvernanță corporativă din unele bănci, a disfuncționalităților și lipsei de coordonare din instituțiile statului, precum și a unor factori de decizie rău-intenționați din instituțiile de stat și bănci.

În studiu se menționează că, ținând cont de complexitatea schemelor utilizate de către escroci în fraudele bancare, de cele mai multe ori recuperarea integrală a activelor este practic imposibilă. Specialiștii internaționali consideră că recuperarea a 50% din banii pierduți de bănci poate fi catalogată drept un succes de proporții. În opinia expertului, reieșind din dimensiunea internațională a anchetei, o investigație activă și bine justificată la nivel local este o precondiție pentru declanșarea unor solicitări transfrontaliere pe căi diplomatice, de care va depinde în mod direct succesul autorităților de a recupera banii.

Eugen Ghilețchi menționează printre acțiunile necesare avansarea investigațiilor deja începute în contextul fraudei bancare și pornirea cât mai urgentă a noilor investigații asupra tuturor beneficiarilor finali ai creditelor fictive oferite de cele trei bănci. De asemenea, ar fi indicată crearea unui comitet independent de monitorizare pe o platformă neutră, care să fie format din reprezentanți ai autorităților de reglementare, organelor de urmărire penală, dar și ai comunității de experți. Membrii acestei structuri ar urma să comunice publicului în mod constant progresul și desfășurările privind recuperarea activelor.

Expertul consideră necesară și includerea în mod expres în legea care prevede convertirea garanției în datorie de stat a prevederii că activele recuperate ca urmare a anchetei internaționale vor fi utilizate în mod exclusiv pentru răscumpărarea înainte de termen a obligațiunilor derivate din garanțiile de stat. O altă acțiune necesară este investigarea modului în care au fost utilizați banii acordați de BNM celor trei bănci și determinarea rolului celorlalte bănci implicate. Potrivit expertului, intensificarea colaborării și cooperării între diferite entități ale statului este crucială în vederea îndeplinirii cu succes a acțiunilor recomandată. În opinia sa, acest fapt va putea demonstra totodată, angajamentul ferm al autorităților de a diminua povara fiscală pusă pe cetățeni, asigurând o comunicare eficientă pentru recuperarea activelor.

Amintim că cel puțin 75 de companii care erau controlate de „grupul Shor" au participat la frauda bancară, acestea transferând banii obținuți drept credite de la BEM, BS și UB în conturi din Letonia. Îîn raportul Kroll II, este menționat că aceste fonduri au fost transferate în mod predominant pe conturile bancare deschise în două bănci din Letonia, înainte de a fi spălate printr-o rețea de aproximativ 100 de conturi bancare corporative din aceeași țară. Cele mai multe conturi au fost deschise pe numele unor companii înregistrate în Marea Britanie sau în zone off-shore precum Belize, BVI și Panama.

Reprezentanții companiei Kroll, susțin că majoritatea fondurilor au fost întoarse în Republica Moldova pentru a plăti expunerile de credit existente. Astfel s-a creat impresia că acestea au constituit împrumuturi corporative veritabile și pentru a permite creșterea portofoliului de credit, în timp ce aproximativ 600 milioane de dolari SUA a fost împărțite în conturi bancare din alte jurisdicții.

Sumele fraudate au ajuns în mare parte la alte bănci din Republica Moldova, în afara de BS, UB și BEM - aproximativ 185 milioane dolari, Cipru - 63 milioane dolari, China și Hong Kong - 61 milioane dolari și Elveția - 23 milioane. Aproximativ 200 de milioane de dolari SUA au fost transferați pe conturile mai multor bănci din Letonia, unde au fost spălate în continuare printr-un mecanism complex. Reprezentanții companiei Kroll preconizează că etapa de recuperare a banilor fraudați va dura minim de la 18 luni, până la doi ani.

Anterior expertul în economie, Veaceslav Ioniță, a scris pe blogul său că informația făcută publică de Kroll, oferă o doză de optimism că banii furați de la BEM, BS și UB pot fi idnetificați și ulterior recuperați.