Există cinci alerte majore existente pe piața metalelor, ca rezultat al încercării, prin diverse ajustări legislative, ambalate frumos, și care ar putea duce la compromiterea parcursului european al Republicii Moldova.

De această părere este expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, care afirmă că în acest an vor fi ratate peste 150 de mii de tone de deșeuri de metal, iar circa 15 companii, care activează pe piața metalelor, cu un număr de circa 1500 de angajați, riscă să falimenteze.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, populația este cel mai mare „furnizor” din deșeuri în Republica Moldova: de metal, de plastic, sticlă, hârtie etc. Astfel, avem deșeuri menajere, cu miros urât; deșeuri care ar trebui să fie reciclate, însă spre exemplu, plasticul este reciclat doar 3%, restul este pe drumuri, câmpuri și din acest motiv suntem în urmă la capitolul reciclarea deșeurilor. Deși deșeurile de metal aduc venituri populației, problema este că aceste venituri întotdeauna atrag politicul, care introduce diferite scheme, cu tentă de corupție.

„Am identificat cinci alerte majore în domeniul reciclării deșeurilor de metale. În acest an, din păcate, 150 de mii de tone de metal nu vor fi reciclate, vor rămâne pe câmpuri, în ogrăzile oamenilor, străzile și drumurile satelor și orașelor noastre. Din cauza că s-au întreprins anumite acțiuni, nu tocmai inspirate. 150 de mii de tone asta înseamnă 120 de mii de automobile. Puse în rând asta ocupă 750 km. Este ca și cum ai bloca un drum de la Giurgiulești până la Otaci sau până la Lipcani pe ambele benzi și îți mai rămân câțiva kilometri de drum de mașini pe care nu ai unde le parca”, a declarat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Asociația din domeniul Colectării, Reciclării și Exporturilor de Metal „METAL”.

Analistul afirmă că dacă nu se va interveni rapid și nu se va face ordine în sector, această criză riscă să continue în 2024 și 2025. Există riscul sporit ca majoritatea companiilor din acest domeniu să falimenteze. Dacă până în 2019, piața metalului era privită doar din perspectiva corupției, era controlată, politicul se implica, din 2019, de când a fost liberalizată piața și s-a încheiat un contract social, statul a spus agenților economici că mai mult nu se implică în activitatea lor, nu mai monopolizează și că le permite să activeze în mod normal, făcând investiții.

Economistul menționează că există un risc sporit de monopolizare. Sub diferite tertipuri legislative, pretexte, se încearcă a introduce din nou scheme de corupție, care afectează cetățenii și bugetul statului.

„Noi știm că monopolul e rău, dar niciodată nimeni n-a demonstrat prin cifre de ce e rău. Atunci când am avut în Republica Moldova monopol, până în 2019, monopoliștilor li se lua abuziv circa 20% din prețul de vânzare a metalului. Anual, cetățenii moldoveni erau deposedați, în mod barbar, de circa 15-20 de milioane de dolari. După câțiva ani de liniște, acum se încearcă din nou a introduce monopolul, pentru că moldovenii, din nou, să fie deposedați de bani. Monopolistul, de fiecare dată, fiind protejat de Guvern, Parlament, întotdeauna a reușit să facă acest lucru”, a mai menționat economistul.

Veaceslav Ioniță atenționează că cel mai grav este faptul că banii, care vin la monopolist, obținuți prin privilegii „băgate” prin lege, cum a fost anterior, sunt adesea utilizați pentru coruperea politicienilor. De asemenea, a avertizat că vor fi compromise veniturile circa 85-90 de mii de persoane, circa 40-45 de mii de familii, care colectează metal. Potrivit expertului, riscul compromiterii parcursului european al Republicii Moldova este cel mai grav.

„Republica Moldova și-a luat angajamente că va elimina monopolurile, va dezoligarhiza țara și trebuie să respecte acest lucru. Tot ce se discută în prezent, este un subiect de corupție de 20 de milioane de dolari. Tot ce se dorește, este jefuirea cetățenilor de cel puțin 20 de milioane dolari anual. Noi trebuie să gestionăm deșeurile. Nu poți pretinde că tinzi să devii o țară europeană când ai țara plină de deșeuri și nu ai capacitate de a le gestiona, colecta și recicla”, a remarcat expertul.