Țările UE și-au redus drastic dependența de combustibilii fosili rusești, în ultimul an, se arată în raportul Comisiei Europene privind starea uniunii energetice în 2023. Mai ales după invadarea Ucrainei, au scăzut și scad în continuare importurile de cărbune, petrol și gaze. Raportul arată că UE a răspuns în mod colectiv și eficace la agresiunea Rusiei în Ucraina și la utilizarea ca armă de către aceasta a aprovizionării cu energie, transmite HotNews.

Importurilor de petrol au scăzut cu 90 %. De asemenea, importurile de gaze au fost reduse de la 155 de miliarde de metri cubi în 2021 la aproximativ 80 de miliarde de metri cubi în 2022 și la aproximativ 40-45 de miliarde de metri cubi în 2023.

Europa se arată pregătită pentru a trece a doua iarnă fără a fi dependentă de gaze rusești. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, la nivelul UE, gradul de inmagazinare a gazelor a ajuns la o medie de 98,63%, pe 23 octombrie.

România este pe locul doi în top, cu un grad de umplere de 101,71%, după Portugalia cu 105,3% și Spania cu 100,41%.

Treptat, gazele rusești sunt înlocuite cu cele din Qatar sau SUA.

Cifre din raportul privind starea uniunii energetice:

  • Emisiile nete de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu aproximativ 3 % în 2022, ajungând la o reducere de 32,5 % față de nivelurile din 1990;
  • UE a redus cererea de gaze cu peste 18 % în comparație cu ultimii cinci ani, economisind aproximativ 53 de miliarde de metri cubi de gaz;
  • Instalațiile de înmagazinare a gazelor erau umplute la 95 % din capacitate înainte de iarna 2022-2023 și se află la peste 98 % din capacitate în prezent, înainte de iarna care vine;
  • Platforma energetică a UE a organizat trei runde de achiziționare în comun de gaze, colectând o cerere de 44,75 de miliarde de metri cubi și corelând-o cu 52 de miliarde de metri cubi de oferte de aprovizionare;
  • 2022 a fost un an record pentru noua capacitate fotovoltaică solară (+ 41 GW), care a crescut cu 60 % față de 2021 (+ 26 GW). Noua capacitate eoliană onshore și offshore a fost cu 45 % mai mare decât în 2021;
  • În 2022, 39 % din energia electrică a fost produsă din surse regenerabile, iar în luna mai energia eoliană și solară au depășit pentru prima dată combustibilii fosili în producția de energie electrică a UE;
  • Au fost convenite obiective legislative pentru o pondere minimă de 42,5 % a energiei din surse regenerabile în UE până în 2030, precum și obiectivul ambițios de a atinge 45 %. Obiectivele în materie de eficiență energetică au fost, de asemenea, majorate, pentru a reduce consumul final de energie cu 11,7 % până în 2030.

Prețurile la gaze, în scădere

Deși prețurile gazelor au atins un nivel de vârf în august 2022, situându-se la 294 EUR/MWh, ele au scăzut la o medie de 44 EUR/MWh din ianuarie până în iunie 2023, arată raportul.

Prețurile la energia electrică au atins un nivel de vârf în august 2022, situându-se la 474 EUR/MWh, dar au scăzut la o medie de 107 EUR/MWh din ianuarie până în iunie 2023.

Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie a ajuns la 21,8 % în 2021. Cu o creștere medie anuală de 0,67 puncte procentuale începând din 2010, atingerea noului obiectiv al UE pentru 2030, de 42,5 %, va avea nevoie de o creștere mult mai rapidă în următorii ani. Emisiile de gaze cu efect de seră continuă să scadă constant în fiecare an, dar ritmul trebuie să se accelereze și aproape să se tripleze reducerile anuale pentru a ne îndeplini obiectivele pentru 2030.