Miniștrii Afacerilor Externe și miniștrii responsabili de eficiența energetică din Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina s-au întâlnit la Chișinău cu Johannes Hahn, Comisarul pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Dominique Ristori, Directorul General pentru Energie al Comisiei Europene, și Jean-Christophe Belliard, Secretarul General adjunct al Serviciului European pentru Acțiune Externă. Fiind găzduit de Republica Moldova, dialogul a inclus o sesiune privind afacerile externe și una sectorială privind aspectele ce țin de eficiența energetică.

După întrevedere, ministrul Calmâc, Comisarul Hahn și Dominique Ristori au susținut o conferință de presă. 

„UE va continua să susțină cu prioritate eforturile țărilor partenere de a deveni mai eficiente energetic, spre beneficiul cetățenilor din întreaga regiune. Dezvoltarea și implementarea politicilor de eficiență energetică eficace din punct de vedere economic reprezintă un aspect cheie în ameliorarea securității energetice, a competitivității, a  stimulării creșterii economice, a creării de locuri de muncă și contribuie la prevenirea schimbărilor climatice. Noi ne concentrăm pe rezultatelor concrete, venind cu un program de cooperare clar până în 2020 și după”, a declarat Johannes Hahn.

Fiind întrebat de presă dacă în cadrul întrevederii s-a discutat despre construcția gazoductului Ungheni - Chișinău, dar și despre interconectarea energetică cu România, ministrul Octavian Calmâc a declarat că au avut loc și astfel de discuții.

„Ne propunem ca în 2018 să avem gazoductul dat în exploatare. Cât ține de interconectare, vreau să spun că Republica Moldova a semnat de curând cu Ucraina un acord privind angajarea fiecărei țări în realizarea unui regim sincron cu piața comunitară în domeniul energetic. Ne propunem drept scop ca până în 2020 să avem și interconectarea energetică. Acum suntem în așteptarea feed-back-ului din partea experților vizați în aceste discuții”, a declarat Calmâc. 

Cei doi oficiali europeni au fost întrebați de presă cum comentează faptul că Republica Moldova a procurat energie electrică în primăvara anului 2017 din Ucraina, iar ulterior contractul de achiziție a fost modificat și s-a decis ca o parte din energie să fie achiziționată de la Centrala Termo-Electrică Cuciurgan.

„Eficiența energetică este una din cele mai puternice instrumente în cazul crizelor energetice. Cunoașteți bine poziția noastră, diversitatea de achiziție a energiei electrice este prioritară pentru securitatea energetică, dar și benefică din punct de vedere economic. Noi promovăm această diversitate pentru că nu e bine să fii dependent de o anumită țară”, a răspuns Ristori.  

„Noi nu vrem să atacăm pe nimeni. Este foarte clar ce este relevant pentru Republica Moldova sau pentru Uniunea Europeană. Deci, dacă reduci diversitatea de procurare a energiei, riști să pui o povară în plus pentru anumită parte a societății”, a comentat Comisarul pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere. 

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost situația de la stația Dnepropestrovsk care se află pe râul Nistru. Octavian Calmâc a menționat că astfel de discuții au avut loc astăzi cu viceministra energiei din Ucraina. Totodată, discuțiile vor fi reluate în septembrie pe platforma instituțională dintre Republica Moldova și Ucraina.

Privind eficiența energetică, Comisarul Hahn și Diretorul General Ristori, împreună cu miniștrii de resort au examinat oportunitățile ce țin de transpunerea acestei priorități în politici și oportunități de investiții. Urmând exemplele Georgiei și Ucrainei, acolo unde misiuni comune ale UE și ale instituțiilor financiare internaționale au identificat domenii cheie pentru schimbări instituționale și de reglementare pe termen scurt, alte țări partenere interesate ar putea beneficia de pe urma acestei inițiative. UE, în strânsă coordonare cu guvernele partenere și cu instituțiile financiare internaționale, va continua să ofere fonduri pentru proiectele de eficiență energetică / investiții pentru companii, cetățeni și sectorul public.