Producerea și exportarea a vinului alb spumant de către companiile vinicole „Tomai-Vinex” (or.Comrat) și „Bulgari Winery” (or.Tvardița) cu denumirea de „Prosecco Cassara” și „Prosecco Pronto” este ilegală. Hotărârea a fost adoptată zilele trecute de către Curtea Supremă de Justiție. Astfel, instanța a dat dreptate Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), dar și Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producției Alcoolice (ISSPA) care au constatat că întreprinderile sus-menționate au exportat zeci de mii de sticle cu vin spumant, contrar legislației Republicii Moldova și Acordului cu Uniunea Europeană.

Totul a început după ce ISSPA a efectuat la data de 25 ianuarie 2016 un control inopinat al activității întreprinderilor Tomai-Vinex și Bulgari Winery. În rezultatul controlului s-a constatat că pe parcursul anilor 2014-2015 companiile vitivinicole au exportat peste 160 de mii de sticle „Prosecco Pronto” și „Prosecco Cassara”, peste 90% din produsul exportat revenind Rusiei. În acest sens, ISPPA și MAIA au emis prescripții potrivit cărora companiilor le-a fost interzis de a produce și de a plasa pe piață produse vitivinicole cu denumirea „Prosecco” – denumire de origine italiană pentru vinuri, care este protejată în Republica Moldova în baza actelor internaționale.

Nefiind de acord cu decizia Ministerului și ISSPA, companiile vinicole s-au adresat în instanță. Drept argument ele au adus faptul că instituțiile din Republica Moldova „nu sunt împuternicite de a interzice utilizarea denumirii pentru marcarea produselor vitivinicole” și „doar persoana fizică sau juridică a căror interese au fost prejudiciate este în drept să ceară interzicerea utilizării acestei denumiri sau indicații”.

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 24 iunie 2016, cererea Tomai-Vinex și Bulgari Winery a fost admisă, iar prescripția ISSPA a fost anulată. Hotărârea a fost contestată la Curtea de Apel Comrat, însă instanța a respins cererea MAIA și ISSPA, menținând hotărârea primei instanțe.

Atât Judecătoria Comrat, cât și Curtea de Apel Comrat au invocat faptul că ISSPA „nu era în drept să interzică plasarea pe piață a produselor vinicole pe teritoriul Federației Ruse și Statelor Unite ale Americii”. Totodată, magistrații au indicat și faptul că potrivit Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, a fost acordat un termen de tranziție de 5 ani, pentru a aduce legislația sa în concordanță cu normele internaționale referitoare la protecția indicațiilor geografice, iar în acest termen agenții economici din Republica Moldova au dreptul să folosească indicațiile geografice protejate, inclusiv marca „Prosecco”.

Decizia Curții de Apel Comrat a fost contestată la Curtea Supremă de Justiție, magistrații căreia au anunțat că instanțele inferioare au dat apreciere greșită normelor legale.

CSJ a menționat că politica de stat în sectorul vitivinicol este elaborată și promovată de MAIA și este implementată prin intermediul Oficiului Național al Viei și Vinului. Anume MAIA promovează politica de stat în domeniul importului-exportului vinurilor, produselor obținute pe baza de must și al produselor pe baza de vin.

Potrivit Legii viei și vinului, se interzice indicarea pe etichete sau pe ambalajul de desfacere a oricărei informaţii care poate fi considerată drept indicaţie a provenienţei produsului în cazul în care originea lui este alta, conţine indicaţie geografică ce identifică un produs care nu este originar din locul menţionat în această indicaţie, chiar şi în cazul în care adevărata origine a produsului este menţionată sau în cazul în care indicaţia geografică este folosită în traducere sau este însoţită de expresii precum: “de genul”, “de tipul”, “de stilul”, “imitaţie” şi altele.

„Instanța de recurs reține drept incorectă concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu referire la faptul constatării temeiniciei acţiunii înaintate de „Tomai – Vinex” şi „Bulgari Winery”, or, ISSPA și MAIA au prezentat și alte probe suficiente și argumente care confirmă temeinicia prescripțiilor și deciziilor contestate în speță”, se menționează în hotărârea CSJ.

Printre argumentele care nu au fost luate în considerație se numără:
- Denumirea geografică protejată „Prosecco”, folosită de producătorii din Republica Moldova pentru exportul în ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, nu poate motiva utilizarea neautorizată a unei indicaţii geografice protejate pe teritoriul Republicii Moldova.
- Se apreciază critic interpretarea instanţelor de judecată ierarhic inferioare referitor la faptul că nu Republica Moldova, prin intermediul organelor sale abilitate, urmează să întreprindă careva acţiuni de prevenire a utilizării frauduloase a indicaţiilor geografice protejate, cum în speţă este indicaţia „Prosecco”, dar persoanele interesate care deţin dreptul de utilizare a indicaţiei geografice „Prosecco”.

CSJ a atras atenția asupra faptului că termenul de tranziție de 5 ani a fost oferit pentru lichidarea stocurilor a denumirilor care au fost utilizate de companiile din Republica Moldova o perioadă îndelungată de timp, precum Champagne, Cognac, Cahors, nu şi pentru utilizarea denumirilor noi, ce aparţin companiilor din Uniunea Europeană, cum în speţă ar fi denumirea „Prosecco”.

În acest sens, magistrații CSJ au anulat hotărârile Curții de Apel Comrat și Judecătoriei Comrat, declarând acțiunile Ministerului și a ISSPA de interzicere a producerii și exportului produsului cu utilizarea denumirii de „Prosecco”, drept legale.