Gazoductul sub forma extinsă Ungheni - Chișinău va fi dat în exploatare până la sfărșitul anului 2018. O declarație în acest sens a fost făcută astăzi, la București ,de Gheorghe Șimon, ministrul Economiei al României, în cadrul unei întrevederi cu viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei și Infrastructurii al Repubicii Moldova.

Oficialul român a menționat că SA Transgaz iși va deschide în viitorul apropiat o reprezentanță în Republica Moldova pentru a reuși mai ușor să definitiveze toate demersurile de finalizare a gazoductului. În context, vicepremierul Octavian Calmîc și-a exprimat speranța că traseul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău va fi dat în funcțiune până la sfarșitul anului 2018. Cei doi miniștri au convenit asupra semnării unui demers comun către structurile europene pentru extinderea finanțării cu 10 milioane euro pentru gazoduct.

Octavian Calmîc și Gheorghe Șimon au mai convenit asupra unui demers comun privind proiectul interconexiunii rețelelor electrice dintre două state, investiția inițială fiind estimată la circa 300 milioane euro, dintre care 40 milioane sunt sub forma de grant UE. În cadrul dialogului, Gheorghe Șimon a accentuat că România va asigura tot sprijinul și experianța sa din drumul spre o Europa Unită, acordând Republicii Moldova toată expertiza și susținerea necesară.

La rândul său, vicepremierul Octavian Calmîc a mulțumit din partea Executivului de la Chișinău pentru suportul financiar necondiționat al României acordat Republicii Moldova, menționând că relațiile comercial-economice moldo-române sunt într-un permanent ritm de creștere, Bucureștiul devenind atât principalul partener al Chișinăului, cât și cel mai influent promotor al intereselor și produselor moldovenești pe piața UE și alte regiuni ale lumii. În context, vicepremierul Octavian Calmîc a accentuat că integrarea europeană și reformarea întregului spectru social-economic și politic al Republicii Moldova sunt obiectivele de bază a Guvernului Filip, care este unul pro-business și pro-modernizarea țării.

Tot astăzi, în cadrul Comisiei mixte moldo-române de colaborare economică au fost discutate aspectele colaborării bilaterale în diferite domenii, inclusiv comerț, industrie, energetică, agricultură, transporturi, etc, precum și extinderea cooperării transfrontaliere, privind protecția consumatorului, turism și altele. S-a convenit înființarea unui grup comun de lucru, specific domeniului IMM și mediului de afaceri la nivel de experți în cadrul Comisiei mixte, care se va reuni în mod alternativ la Chișinău și București. Experții celor două state au definitivat toate elementele necesare pentru realizare și implementare, începând cu 2018, a proiectului privind construcția și darea în exploatare a apeductului Iași – Mărășești, care va asigura cu apă potabilă 5 localitati si s-ain Republica Moldova.

România s-a angajat de a susține Republica Molodva în procesul e implementare a standardelor europene în domeniul construcțiilor și sectorul energetic, fapt ce va permite țării noastre atragerea și implementarea mai eficentă a grandurilor și proiectelor europene în sferele respective.

„Întrevederea de azi este un exemplu elocvent de consolidare a relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova, iar prin semnarea protocolului comun al Comisiei mixte vom da un semnal bun mediului de afaceri de pe ambele maluri ale Prutului de a iniția și dezvolta proiecte investiționale bilaterale, care vor crea locuri noi de muncă pentru cetățenii celor două state, impulsiona relațiile comercial-economice și promova produsele noastre atât pe piața comunitară, cât și alte piețe din regiune și lume", a spus ministrul român al Econmiei.

Vineri, 13 octombrie, Octavian Camîc va participa la Forumul „Excelență în business", organizat de Camera Bilaterală de Comerț și Industrie Republica Moldova – România. Forumul „Excelență în business" are drept scop promovarea oportunităților economice oferite de Republica Moldova, oportunități menite să contribuie la crearea condițiilor favorabile pentru susținerea potențialilor investitori ce doresc să se dezvolte în stânga Prutului.