În ultima perioadă, piața criptovalutelor a devenit tot mai largă și solicitată în Republica Moldova. Peste tot pot fi găsite anunțuri de schimb, cumpărare, vânzare a acestor valute. Desigur, cea mai populară monedă virtuală este Bitcoin, dar care, în același timp, a arătat că are o volatilitate mare într-o perioadă scurtă de timp. Totuși, lumea se aventurează în astfel de tranzacții, chiar dacă Banca Națională a Moldovei a venit în repetate rânduri cu avertismente că riscul este unul enorm, pentru că acest segment nu este reglementat prin lege. După ce am consultat legislația și am făcut mai multe solicitări instituțiilor de resort, vedem că piața criptovalutelor ar putea lua locul zonelor offshore sau un fel de "gaură neagră", unde funcționarii sau demnitarii pot să-și ascundă banii obținuți ilegal şi fără a putea fi verificați.

Să o luăm de la început, criptomonedă sau criptovalută (din engleză CryptoCurrency) este un tip de monedă digitală, virtuală, o monedă surogat, nebancară, folosită ca mijloc de plată. În acest context, BNM vine, al doilea an la rând, cu mai multe comunicate de presă, prin care informează societatea că în tranzacțiile cu criptovalute sunt riscuri extrem de mari pentru persoana care investește. Totodată instituția menționează că sunt și riscuri pentru integritatea sistemului financiar, cum ar fi:

  • riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului.
  • riscurile referitoare la crime financiare: utilizarea monedelor virtuale pentru vânzarea bunurilor interzise etc.

Am solicitat Băncii Centrale să ne spună dacă este în vreun fel reglementată legal această piață a criptovalutelor.

BNM: „Informația cu privire la tranzacțiile cu monedele virtuale este înregistrată într-un registru public descentralizat. Totodată, proprietățile monedelor virtuale sunt setate, astfel încât deținătorii monedelor virtuale sunt anonimi, iar procedura de identificare a acestora este foarte complexă”.

Totodată, BNM spune că „monedele virtuale nu sunt reglementate  pe teritoriul Republicii Moldova și nu reprezintă o formă de monedă electronică în sensul Legii nr.114 din 18.05.2012 privind serviciile de plată și moneda electronică. Activitatea privind emiterea, schimbul, stocarea și tranzacționarea acesteia nu este supusă supravegherii efectuate de către autorități abilitate. În același timp, conform art. 56, alin. (2) din Legea nr. 548-XIII din 21.07.1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei şi art. 3 din Legea nr.1232-XII din 15.12.1992 cu privire la bani, mijlocul legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova este leul moldovenesc”.

Referitor la monitorizarea tranzacțiilor cu criptovalute, Banca Centrală spune că - la etapa actuală - nu există mecanisme de monitorizare completă a operațiunilor cu monedele virtuale, ținând cont de un șir de caracteristici tehnice ale acestora, precum și de faptul că operațiunile respective sunt decentralizate și se efectuează pe Internet, în diverse jurisdicții: „Monedele virtuale pot fi transmise pe suport durabil (suport de hârtie, CD-uri, DVD-uri, hard discuri ale calculatoarelor personale, pagini de internet etc.), iar utilizatorii sunt anonimi”.

Acest răspuns primit ne-a făcut să ne gândim la faptul dacă autoritatea care monitorizează averile demnitarilor și funcționarilor poate verifica și dacă, efectiv, verifică conturile în criptovalută ale acestora. 

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) susține că - în baza unor răspunsuri primite de la BNM și Serviciul Fiscal de Stat - „autoritățile vizate au informat despre faptul, că activitatea privind emiterea și tranzacționarea monedelor virtuale nu este supusă reglementarii și supravegherii de către BNM, precum și nu există reglementări speciale privind regimul fiscal al operațiunilor efectuate cu moneda virtuală”. 

Chiar dacă conturile deținute în cryptovalute nu pot fi monitorizate sau verificate de nicio instituție abilitată din Republica Moldova, reprezentanții ANI susțin că persoanele ale căror averi sunt monitorizate de autoritate sunt obligate să indice astfel de conturi; bineînțeles, dacă le au. Totodată, legea nu spune clar că trebuie indicate conturile deținute în cryptovalută și suma deținută în aceste conturi, ci doar se referă la „orice beneficiu financiar indiferent de sursa de proveniență”.

Expertul în economie, Roman Chircă precizează că, într-adevăr, există riscul ca anumiți funcționari să poată să-și ascundă anumite sume de bani, investind în monede virtuale, dar că există şi riscul de transmitere a mitei într-o asemenea formă. 

„Valutele Crypto-logice, cum se mai numesc, nu pot fi monitorizate. Ele sunt pe baza tehnologiei Blockchain, care pune înregistrarea cererii proprietarului simultan la mai multe calculatoare unde sunt deținători anonimi. Criptovaluta propune tranzacționarea în afara sistemelor reglementate de către state, astfel beneficiarii reali nu pot fi nicidecum identificați. Sunt și cazuri de utilizare a cryptovalutelor de către grupările criminale din lumea interlopă. Chiar FBI deține 5% din totalul criptovalutelor de la nivel mondial; acestea au fost preluate din lumea interlopă. 

Dacă ne referim la Republica Moldova, desigur că anumiți funcționari ar putea să-și ascundă averile sau sumele financiare în monede virtuale. Un alt risc mai mare este, însă, că ar putea fi oferită mită în criptovalută și atunci nimeni nu poate verifica de unde au venit banii și cui i-au fost transmiși aceștia”, susține expertul. 

Chircă adaugă că monedele virtuale reprezintă o atractivitate, alături de zonele offshore, pentru persoanele care se comit evaziune fiscală.

„O deținere tranzitorie a valorii în cryptovalute, față de alte scheme infracționale, desigur că monedele virtuale reprezintă atractivitate alături de zonele offshore. Luăm Bitcoin, spre exemplu:este imposibil de verificat și poate fi folosită de anumite persoane care se ocupă evaziunea fiscală. Față de offshore sunt anumite diferențe, pentru că acolo este o companie juridică care deține conturi, iar la moneda virtuală, nu se cunoaște absolut nimic”, a precizat Roman Chircă.  

Chiar dacă sunt foarte multe riscuri legate de tranzacțiile cu criptovalută, acestea ocupă tot mai mult teren în Republica Moldova. Drept exemplu pot servi și numeroasele anunțuri care pot fi găsite pe diferite site-uri privind convertirea, vânzarea și cumpărarea criptovalutelor, precum modalitatea de a câștiga astfel bani. 

       

Euforia de pe piața monedelor digitale a avut un apogeu enorm atunci când Bitcoin, care, în 2013, costa 143 de dolari, în 2018 a înregistrat un preț record: de peste 17 000 de dolari! Totuși, volatilitatea este una foarte mare, pentru că în doar câteva săptămâni a ajuns la prețul de aproximativ 8 000 de dolari. 

Pe lângă Bitcoin, mai sunt și alte monede virtuale care, de asemenea, au înregistrat în ultima perioadă o explozie în aprecierea valorii: Etherium, Ripple, Litecoin.

Valoarea monedei virtuale Etherum pentru un an de zile Valoarea monedei virtuale Ripple pentru un an de zile Valoarea monedei virtuale Litecoin pentru un an de zile Valoarea monedei virtuale Bitcoin pentru un an de zile