„După jaful miliardului, economiștii aveau cele mai rele temeri” cu referire la Republica Moldova, luând în considerație și crizele economice cu care se confruntau „doi dintre cei mai mari parteneri comerciali ai țării, Ucraina și Rusia. Totuși, țara s-a descurcat remarcabil de bine” cu aceste tensiuni. Publicația „The Economist” menționează că o „parte din merit aparține Guvernului” Filip.

După jaf, economiștii aveau cele mai rele temeri, mai ales că în același timp doi dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova, Ucraina și Rusia, s-au confruntat cu propriile crize financiare. Totuși, țara s-a descurcat destul de bine. PIB-ul a scăzut cu doar 0,5% în 2015 (în timp ce PIB-ul Rusiei s-a micșorat cu 4%, iar al Ucrainei cu 10%). Anul trecut, economia R. Moldova a crescut cu 2%, destul de repede conform standardelor europene.--

O parte din merit aparține guvernului, care a asigurat prompt garanții pentru depozite. Statul de facto a emis titluri de datorie pentru a acoperi toate depozitele din băncile falimentate. Din acest motiv, finanțele guvernului Republicii Moldova arată mai fragil. Cu toate acestea, nici oamenii și nici companiile nu au pierdut bani în mod direct. Prin urmare, intervenția guvernului a sprijinit consumul și investițiile.

Structura stranie a economiei moldovenești, de asemenea, a fost de ajutor. Ea este în mare parte agricolă: aproximativ o treime din muncitori sunt agricultori și cel mai des - mici proprietari. Putini împrumută sume mari de la bănci, așa că puțini au observat creșterea creditelor. Vremea bună a jucat și ea un rol: după anul secetos 2015, producția de cereale a crescut cu o treime anul trecut. Acordul de liber schimb cu UE în 2014 presupune accesul la o piață dezvoltată pentru mărfurile moldovenești, inclusiv vinul delicios.

Banii trimiși de migranții moldoveni în țară ar fi atenuat, de asemenea, lovitura. Moldova este de circa două ori mai dependentă de remitențe ca Filipine. Cu toate că fluxul banilor a încetinit, leul moldovenesc slab este menținut de banii trimiși de moldoveni din UE.

Probleme rămân. Chiar și cele mai prestigioase zone ale Chișinăului au drumuri proaste și iluminare slabă. Corupția este mare (deși FMI ajută guvernul să o combată), 15 la sută dintre moldoveni sunt săraci și datoriile mari ale statului înseamnă o politică fiscală mai strânsă. Dar, pentru o țară de unde vin, de obicei, știrile nu prea bune, o licărire de speranță devine una excepțională.

Sursa: The Economist