Într-un troleu din Chișinău, o bătrână stătea pe un scaun cu o pancartă pe genunchi, pe care scrisa: Putin, da pe fiica mea de ce ai ucis-o?

Am înțeles imediat că pe fiica ei au ucis-o soldații ruși în Ucraina, posibil, în Bucea, dar, poate, în Herson, dar despre asta pancarta aia nu nu ne spunea nimic. Puteau s-o ucidă în orice oraş sau sat din Ucraina, ocupat de armata rusă.

Bătrâna stătea țeapănă pe scaun, cu spatele drept și se uita pe deasupra capetelor călătorilor. Avea o faţă inflexibilă și obrajii uscați, așa cum mai au doar oamenii care au plans mult, măcinați de o mare durere interioară.

 Nu vorbea cu nimeni, nu se uita la nimeni, și nu încerca să atragă atenţia nimănui asupra pancartei sale, pe care pur și simplu o ținea pe genunchi, așa cum alții ar fi ținut un ziar sau o revistă.  Au citit-o doar cei din preajma ei.

Mi-am dat seama că vestea asta bătrâna o fi aflat-o aseară, pentru că avea ochii roșii de nesomn. Doar disperarea și, poate, și un dram de nebunie au făcut-o să scrie pancarta asta și să iasă cu ea în oraş, pentru a-și plânge durerea. Totuși, nu încerca să-și impună nimănui suferința. Ea nu cerșea milă și compasiune. Ea voia să anunțe întregii lumi- oamenilor din troleibuz- despre un omor pe care l-a făcut Putin. Despre un omor pe care o privea pe ea personal. Despre cum Putin i-a ucis fiica.

Mi-am imaginat pentru câteva clipe că bătrâna și fiica ei trăiau separate: bătrâna la Chișinău și fiica într-un oraş din Ucraina, călcat de armata rusă. Nu știu de ce mi-am imaginat că bătrâna asta putea fi o susținătoare de-a lui Putin, cu atât mai mare era stupoarea și suferința ei. Cum de el i-a putut împușca fiica, odată cee a îl susține?

Asta citeam pe fața ei, nu pe pancarta de pe genunchi. O mare durere. O mare nedumerire. Șocul. Un mare șoc, cu care ea nu se putea împăca.

Ochii ei roșii de nesomn erau ochii unui om care au pierdut totul. De asta, întrebarea ei îmi răsuna în minte ca un vaicăr. Dacă ea ar fi vorbit, atunci am fi auzit cu toții un strigăt intens de durere. Ceea ce nu înțelegea ea era de ce Putin a ucis un om nevinovat, de ce Putin i-a ucis-o pe fata ei.

A ieşit din troleu cu pancarta aia în mâini. Avansa pe Ștefan cel Mare, fără să știu unde se ducea. Nu ținea pancarta deasupra capului, ci în dreptul pieptului, ca pe o platoșă.