Bazinul Mării Negre nu mai trebuie să reprezinte o închisoare rusească pentru interesele economice, comerciale și politice legitime ale Republicii Moldova și României! Cele două state trebuie să susțină eforturile comunității internaționale de blocare a intențiilor Moscovei de transformare a Mării Negre într-un lac intern rusesc!

Bucureștiul și Chișinăul trebuie să adopte și să implementeze o strategie comună de dezvoltare a comerțului maritim. Criza actuală din Ucraina a demonstrat că și câțiva kilometri de țărm pe Dunărea maritimă pot reprezenta un atu important din punct de vedere strategic.

Invazia militară rusă a adus aminte conducerii și populației din stânga Prutului că Republica Moldova este stat riveran al Mării Negre. Actuala criză obligă autoritățile să modernizeze rapid legislația națională pentru a permite dezvoltarea comerțului maritim și a infrastructurii necesare.

Imposibilitatea Ucrainei de a exporta cerealele ori alte mărfuri prin porturile tradiționale au creat o presiune imensă pe căile alternative din România și Republica Moldova. Această criză obligă Bucureștiul și Chișinăul să facă pași rapizi pentru a recupera decalajul și să racordeze sistemul de transport din Republica Moldova la cel românesc și european.

Sabotajul din partea anumitor oameni politici din Republica Moldova și România, perindați vremelnic pe la guvernare, susținuți de metehnele imperialiste ale Kremlinului, și-a spus cuvântul. Criza din Ucraina ne-a găsit fără o cale ferată ori autostradă funcțională între cele două maluri ale Prutului. Ce să mai vorbim de o infrastructură portuară comună, care ar fi putut să facă față mai bine efectelor invaziei militare ruse în Ucraina.

Chiar dacă faptul că Republica Moldova are ieșire la Marea Neagră ori pe mările și oceanele lumii navighează nave sub pavilionul Republicii poate stârni zâmbete, statutul de stat maritim al Chișinăului nu poate fi negat.

Cu sprijinul partenerilor occidentali, mai ales al României, economia Republicii Moldova poate beneficia din plin. Dublate de o serie de măsuri pentru a facilita comerțul și transportul de mărfuri fluvial, Chișinăul se poate intehra mai rapid în economia Uniunii Europene.

Recent, la Galați, a avut loc o reuniune importantă dintre reprezentanţi ai Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene, Republicii Moldova şi Ucrainei, în care s-au discutat aspecte legate de rutele alternative pentru transportul cerealelor din Ucraina.
Ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat atunci că investiţiile majore care au loc în România, majoritatea cu fonduri europene, pentru dezvoltarea infrastructurii de transport sunt importante şi pentru legăturile ţării noastre cu Republica Moldova şi Ucraina în anii viitori, în perioada post-conflict, când va avea loc şi reconstrucţia ţării vecine.

Ministrul român a mai precizat că inaugurarea podului de peste Dunăre de la Brăila, dar și de faptul că în anii următori vor fi date în folosință drumul expres între Galaţi şi Brăila, Autostrada Moldovei, Magistrala 500 pe CFR arată priorităţile Bucureștiului de a lega România de Republica Moldova şi de Ucraina în anii viitori. El a ținut să sublinieze că această strategie implică şi investiţii pe componenta navală.

Oficialul român a mai subliniat că România dezvoltă și o rută nordică, cu o autostrada spre Siret, la graniţă cu Ucraina, şi spre Est, către Ungheni și Chişinău. Capacitatea de implementare a acestor proiecte depinde și de o bună colaborare politică româno-română, între București și Chișinău, pe termen lung, în afara bătăliilor electorale.

La reuniune de la Galați au mai participat, pe lângă ministrul român Sorin Grindeanu şi înalți oficiali americani, vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov, Magda Kopczynska - director pentru Transportul pe Apă de la Directoratul-General pentru Mobilitate şi Transport, reprezentanţi ai Comisiei Europeane şi ministrul Agriculturii din Republica Moldova, Vladimir Bolea.

Prezența oficialului de la Chișinău subliniază importanța acordată de către partenerii occidentali dezvoltării sistemului de transport din Republica Moldova, inclusiv al celui naval.

SUA au promis asistenţă financiară vecinilor Ucrainei, pentru a achiziţiona nave precum şalupe pilot şi pentru a facilita transbordarea şi tranzitul transfrontalier al cerealelor din Ucraina, în scopul susţinerii în continuare a eforturilor regionale în acest sens. Dezvoltarea unor mecanisme și noi căi de export a produselor agricole din Ucraina va aduce beneficii uriașe pe viitor Republicii Moldova și României. La un moment acest război nedrept și ilegal se va termina, dar infrastructura va rămâne, ajutând agricultorii noștri.
Acest efort comun are loc în contextul insecurităţii alimentare globale cauzată de decizia Rusiei de a se retrage din Iniţiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră.

Dezvoltarea unei infrastructuri portuare în zona Giurgiulești-Galați, cu sistemul de transport rutier și feroviar necesar este o soluție pentru impulsionarea dezvoltării economice a întregii regiuni. Un pol economic ar ajuta la recuperarea decalajului economic dintre regiunea de sud a Republicii Moldova și alte regiuni din Europa, fără a mai vorbi de sectorul turistic, favorizat de poziționarea geografică excelentă, în apropierea litoralului și a Deltei Dunării. 

Republica Moldova și România trebuie să facă echipă comună în dialogul internațional referitor la Marea Neagră și să nu accepte condițiile impuse de state care nu văd cu ochi buni dezvoltarea noastră economică și integrarea în spațiul european.

Chiar dacă Republica Moldova nu va avea niciodată o flotă militară activă pe Dunăre ori Marea Neagră, are interese naționale legitime în bazinul pontic pe care trebuie să le protejeze, cu sprijinul partenerilor occidentali, mai ales al României.

Chiar dacă momentan Marea Neagră pare să rămână în siajul geopolitic al Moscovei, situația internațională se schimbă și nici măcar vestita Flotă Militară Rusă a Mării Negre nu va amenința la nesfârșit interesele maritime legitime ale Republicii Moldova ori României.

Prezența Mării Negre în strategia Uniunii Europene și a NATO, dar și adoptarea recent a Black Sea Security Act de către Senatul SUA arată că vremurile se schimbă. O prezență maritimă permanentă a NATO în bazinul pontic ar asigura libertatea navigației comerciale pentru toate statele riverane, inclusiv Republica Moldova. Marea Neagră trebuie să devină o Mare Liberă!