Prezentă la New-York, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a repus pe tapet problemele de securitate ale statului în fața celor mai puternici lideri din lume. În timpul primei sale zile la Adunarea Generală a ONU, ea a subliniat determinarea Chișinăului de a face față provocărilor, între care amenințările hibride la adresa Republicii Moldova.

Autoritățile de la Chișinău, societatea civilă din Republica Moldova  trebuie să informeze populația că neutralitatea nu este o garanție de securitate, după cum bine a arătat invazia militară ilegală rusă împotriva Ucrainei.

Așa cum a încălcat acordurile de la Budapesta prin atacarea Ucrainei, Moscova încalcă în picioare neutralitatea Republicii Moldova prin menținerea unui contingent de trupe de ocupație și finanțarea regimului separatist. Zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au fost încorporați forțat în milițiile regimului separatist susținut de Kremlin.

Președinta Maia Sandu, citată copios de mass-media străină, a declarat că „lumea întreagă se află la o răscruce decisivă. Cunoaștem cu toții realitatea amară că obiectivele de dezvoltare durabilă nu vor fi atinse până în 2030. Trebuie să recunosc că ultimii ani nu au fost cei mai ușori pentru noi. În timp ce ne reveneam după criza pandemică COVID-19, Republica Moldova a fost afectată grav de consecințele agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, care și acum provoacă greutăți fără precedent pentru securitatea noastră, aprovizionarea cu energie și pentru economia noastră”.

Maia Sandu a mai punctat că „în același timp, avem prevederea neutralității în constituție, iar majoritatea moldovenilor cred în continuare că nu ar trebui modificată. Putem discuta de ce majoritatea încă își dorește ca Republica Moldova să rămână neutră. Nu cred că acești oameni consideră că neutralitatea ne ține în siguranță. Cred că un rol important îl joacă propaganda rusească, pentru că mulți moldoveni se gândesc că, în momentul în care începem discuția privind modificarea constituției, Rusia poate ataca Republica Moldova. Să ne aducem aminte că aceasta a fost una dintre narațiunile Rusiei pentru a invada Ucraina. Riscul există întotdeauna, atât timp cât avem trupele rusești pe teritoriul nostru și atât timp cât avem armele de pe vremea Uniunii Sovietice, dar până în acest moment am reușit să menținem situația stabilă”.

Problemele fundamentale de securitate ale Republicii Moldova trebuie cunoscute de către liderii statelor partenere, fiind datoria conducerii de la Chișinău să mențină în atenția comunității internaționale nevoile de securitate ale țării.

Și societatea civilă trebuie să joace un rol mai mare, inclusiv prin menținerea în atenția publicului național și internațional a problemelor populației din stânga Nistrului.

În contextul vizitei președintei Maia Sandu la ONU, Asociația Promo-lex de la Chișinău a venit cu un apel prin care solicită șefei statului să informeze comunitatea internațională despre problemele grave ale drepturilor omului din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, dar și să solicite ajutor și implicare pentru îmbunătățirea situației din acest teritoriu ocupat ilegal de Federația Rusă. 

”Prin urmare, se așteaptă ca vizita doamnei Maia Sandu să fie nu doar un moment de reprezentare diplomatică, ci și unul de sensibilizare și mobilizare a comunității internaționale în sprijinul Republicii Moldova și al drepturilor cetățenilor săi. (…)  În fața situației alarmante din regiunea transnistreană, Asociația Promo-lex face un apel direct către președinta Republicii Moldova, solicitând o serie de măsuri concrete pentru a aborda și remedia încălcările drepturilor omului din această regiune și anume: raportor special al ONU, acces garantat pentru organizații, mecanism de semnalare, protecție pentru activiști, executarea Hotărârilor CtEDO.”

Posibilitatea numirii unui raportor special al ONU ar aduce problema agresiunii militare și hibride ruse îm potriva Republicii Moldova pe agenda politică a unor foruri înalte, putând duce chiar la desfășurarea pe teren a unei misiuni civile, care să înlocuiască forțele ruse de ocupație și milițiile afiliate.

Un alt moment oportun pentru un astfel de demers este organizarea în octombrie a unei noi reuniuni a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, entitate creată la inițiativa României, ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina, fiind susținută de Germania și Franța, state considerate motoarele politice și economice ale UE.

Premierul Dorin Recean a anunțat recent că peste 30 de miniștri de Externe vin pe 17 octombrie la Chișinău. Șeful Executivului de la Chișinău a menționat că „această Platformă a fost inițiată pentru prietenii noștri, pentru a aduna toate țările din UE care sunt prietene și care au susțit că vor să ne sprijine în contextul crizei generate de războiul Rusiei în Ucraina”.

Conform celor date publicității de oficiali, Platforma își propune să ofere asistență imediată politică, financiară și materială, precum și de expertiză aprofundată pentru procesul de reformă democratică, din partea instituțiilor și statelor membre ale Uniunii Europene, a țărilor G7, a instituțiilor financiare internaționale și organizațiilor internaționale, precum și a altor parteneri de dezvoltare.

Toate acestea sunt probleme stringente de securitate ale Republicii Moldova, sprijinul partenerilor occidentali fiind vital pentru rezolvarea lor.

După reuniunea Platformei de la Paris, s-a anunțat colectarea unor fonduri de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, la cea de la Berlin – de circa 695 de milioane de euro, iar la cea de la București – de 600 de milioane de euro. Este de așteptat ca la conferința organizată în Republica Moldova să fie anunțată o sumă mai mare, de peste 750 de milioane de euro.