Declarația recentă a premierului român, Marcel Ciolacu, cu privire la intenției României de a cumpăra portul Giurgiulești, readuce în discuție fragilitatea comunicațiilor maritime și fluviale ale Republicii Moldova. Reziliența scăzută a Republicii Moldova și căile de transport dezvoltate insuficient au fost scoase în evidență de invazia militară rusă ilegală din Ucraina și presiunea exercitată de nevoile umanitare și comerciale din ultimii aproape doi ani de război.

Chiar dacă harta geopolitică nu este foarte darnică cu Republica Moldova, aceasta este un stat riveran Mării Negre, având o ieșire la fluviul Dunărea pe o fâșie de câteva sute de metri la extremitatea sa sudică. Prin acest artificiu geopolitic, moștenire a erei sovietice, Republica Moldova are acces potențial și la Oceanul Planetar, prin Marea Neagră. Lipsa unei ieșiri consolidate la Marea Neagră crescând vulnerabilitatea Chișinăului în fața amenințării hibride ruse. Chișinăul încearcă să remedieze această problemă prin participarea la diferite demersuri regionale, precum Inițiativa Celor 3 Mări.

Șeful Guvernului de la București a vorbit despre planurile autorităților de la București de a cumpăra portul Giurgiulești din Republica Moldova, în contextul în care se preconizează că atât România, cât și Republica Moldova vor deveni un hub important în reconstrucția Ucrainei.

Premierul român, citat de mass-media de la București, a menționat că ministrul Transporturilor de la București a avut deja discuții în acest sens cu BERD, care este proprietara portului. „Unul dintre cele mai importante hub-uri de reconstrucție a Ucrainei, după finalizarea războiului va fi România. Iar România trebuie să fie de această dat pregătită logistic pentru acest hub” a menționat Marcel Ciolacu.

„Trebuie să realizăm că Portul Constanța este strategic în momentul de față. Nu știu ce se va întmpla cu Odesa. Mai există un port mai mic în Republica Moldova, Giurgiulești, și deja prin ministrul Transporturilor România și-a arătat interesul către BERD, pentru că acționarul majoritar la Giurgiulești este BERD, de a-l cumpăra statul român și de a-l dezvolta”, a precizat premierul.„Domnul ministru al Transporturilor a avut aceste discuții cu BERD. Așteptăm”, a adăugat Ciolacu.

Viziunea strategică și inițiativa negocierilor deja demarată de autoritățile române poate surprinde o parte a mass-media și a observatorilor politicii externe românești, dar interesul României este clar: Republica Moldova trebuie sprijinită prin investiții strategice!

Achiziționarea portului Giurgiulești de către România, stat membru UE și NATO, ar reprezenta o garanție suplimentară de securitate pentru Republica Moldova.

În urma invaziei militare ruse, portul Giurgiulești a jucat un rol cheie în aprovizionarea cu mărfuri către și dinspre Ucraina, atingând un volum record de transport a mărfurilor de 1,8 milioane de tone în 2022. Totodată, 62% din mărfurile exportate prin port au fost trimise către Uniunea Europeană. În acest sens, se construiește o nouă dană în portul Giurgiulești, pentru creșterea transbordării mărfurilor, a punctat Deschide.md.

Un imbold pentru dezvoltarea comerțului în regiunea Mării Negre a fost construirea Portului Internațional Liber Giurgiulești. Singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime, situat la km 133,8 ( 72,2 mile marine) pe Dunăre, folosește aproape toate opțiunile comerciale posibile pentru fragila economie moldovenească. Terminalul petrolier a fost lansat la 26 octombrie 2006, un terminal separat pentru pasageri construit de guvern a fost deschis în martie 2009, iar terminalul de transbordare a cerealelor a fost deschis patru luni mai târziu.

Războiul din Ucraina a reliefat importanța accesului maritim pentru Republica Moldova. Blocarea accesului la porturile din Ucraina a provocat o situație inedită, Republica Moldova devenind una din porțile maritime ale Kievului, mai ales pentru exportul de cereale.
Transbordarea altor grupuri de mărfuri, cum ar fi importul de cărbune și îngrășăminte, a fost reluată după ce sursele alternative și rutele de import prin Ucraina au fost întrerupte.

Surse din industrie, citate de mass-media, au menționat că portul se pregătește să reia transbordarea containerelor din portul românesc Constanța spre Moldova și Ucraina. A fost creată o nouă platformă de 5.000 de metri pătrați de manipulare și depozitare a containerelor, care poate fi extinsă în continuare în funcție de evoluția cererii.

Procesul de reconstrucție al Ucrainei va aduce noi oportunități pentru firmele din Republica Moldova, iar funcționarea portului Giurgiulești este un avantaj evident.

Recent, autorități separatiste din estul Ucrainei, susținute de Federația Rusă au amenințat cu lovirea zonei Giurgiulești, iar Chișinăul a condamnat „cu fermitate” declarațiile reprezentantului Federației Ruse din Herson, teritoriu ucrainean aflat sub ocupație rusă, în care a fost amenințată direct Republica Moldova. 

Așa-zisul guvernator al regiunii Herson anexate ilegal de Federația Rusă, Vladimir Saldo, a declarat că cunoaște coordonatele podului Odesa și a celui de la Giurgiulești, în contextul unui atac, care ar fi fost efectuat de forțele ucrainene, asupra mai multor poduri care leagă Crimeea ocupată de Ucraina continentală. Acesta a mai spus că în scurt timp „va exista un răspuns foarte serios”.

Achiziționarea de către România a portului Giurgiulești ar fi o pavăză redutabilă în fața amenințării Federației Ruse.

Prim-ministrul de la Chișinău, Dorin Recean, a prezidat, în luna august, o ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), în cadrul căreia s-a decis alocarea a 60 de milioane de lei pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul – Giurgiulești, km 74. Astfel, lucrările de reabilitare a terasamentului liniei de cale ferată localizat în apropierea satul Văleni au fost autorizate imediat, urmând ca documentația de proiect să fie definitivată pe parcursul executării lucrărilor.

Totodată, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a prezentat recent Proiectul de dezvoltare a Portului. Printre priorități se numără  construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară. 2028 este limita din proiectul prezentat de ministrul de la Chișinău.

Conform unui comunicat emis de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova (MIDR), proiectul își propune să identifice mai multe soluții pentru modernizarea sectorului naval, printre care: creșterea capacității de transbordare portuară, aproximativ cu 800 de mii de tone; atragerea investițiilor pentru dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești; identificarea unei alternative pentru exportatorii din R. Moldova, „care nu se mai pot baza pe porturile ucrainene din cauza agresiuni rusești”.

Aceste investiții masive pot fi sprijinite financiar de la bugetul național al României, fonduri europene ori investiții private din România și alte state europene.

Un lucru este cert: România nu va părăsi Republica Moldova în fața amenințării Federației Ruse!