La doar câteva zile de la reuniunea la Chișinău a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, România a demarat un nou demers care să faciliteze integrarea în Uniunea Europeană a spațiului dintre Prut și Nistru.

Senatul României a adoptat o propunere legislativă prin care se înfiinţează Institutul pentru Sprijinirea Integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, pe perioada negocierilor de aderare.

Propunerea a fost votată de parlamentari din partea tuturor partidelor importante, subliniind susținerea fermă de care se bucură Republica Moldova din partea clasei politice de la București. Potrivit proiectului, este vorba de o instituţie administrativă autonomă cu personalitate juridică, rolul ei fiind de a acorda asistenţă tehnică instituţiilor şi autorităţilor publice din Republica Moldova. În acest context, autoritățile de la Chișinău vor beneficia din plin de experiența României în procesul de aderare și vor putea evita unele obstacole din drumul către calitatea de membru cu drepturi depline al blocului comunitar.

Rolul României în organizarea celei de a patra ediții a Platformei și transformarea pentru o zi a Chișinău-lui în capitala diplomației europene a fost recunoscut de către participanți, un semnal clar că și UE se bazează pe expertiza și sprijinul Bucureștiului în lungul proces tehnic de aderare la UE.

În fapt crearea acestei Platforme de către România, cu sprijinul Germaniei și Franței, este un demers complementar menit să aducă Republica Moldova mai aproape de UE. Scopul acesteia a fost să intensifice sprijinul internaţional şi al Uniunii Europene, în timp ce statul Republica Moldova se confrunta cu un val de refugiaţi din Ucraina, cu o criză energetică în contextul dependenței de resursele energetice rusești și cu un război hibrid total declanșat de Kremlin. 

La reuniunile precedente ale Platformei, desfășurate la Berlin, Paris și București, Chișinăul s-a ales cu ajutor pentru compensarea cheltuielilor energetice, acordarea ajutorului fermierilor și realizarea proiectelor de infrastructură, fonduri estimate la cel puțin câteva sute de milioane de Euro.

Pe lângă sprijinul politic și economic, Bucureștiul va sprijini și procesul tehnic al integrării în UE, un proces puțin cunoscut publicului și care presupune pregătirea a mii de funcționari și experți din administrația centrală și locală.

Faptul că noua instituție va fi condusă de un consiliu format din preşedintele institutului, cu rang de secretar de stat, şi vicepreşedintele, cu rang de subsecretar de stat, deci demnitari ai statului român, va asigura eficientizarea sprijinului pentru Republica Moldova.

În expunerea de motive a inițiativei se spune în mod clar că ”ultima evaluare a Comisie Europene cu privire la gradul de îndeplinire a acquis-ului comunitar de către Republica Moldova, relevă mari întârzieri în unele domenii cheie pentru continuarea și finalizarea procesului de aderare. Este cert faptul că, în acest context, autoritățile de la Chișinău nu vor înregistra progrese semnificative fără sprijinul și experiența autorităților de la București, dobândită în procesul de aderare la Uniunea Europeană”.

Ajutorul românesc în sprijinul administrației din Republica Moldova este deja amplu, un bun exemplu fiind activitatea Institutului Diplomatic Român, care are un rol important în pregătirea diplomaților și înalților funcționari de la Chișinău.

Inițiatorii propunerii precizează că ”pentru a susține procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, propunem înființarea, pe un termen limitat de durata negocierilor de aderare, a Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică, în subordinea Parlamentului României. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Departamentul pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va colabora cu ministerele din Guvernul României și va oferi, la cerere, expertiză de specialitate autorităților din Republica Moldova”.

Acest demers încearcă să eficientizeze eforturile biocrației de la București și Chișinău, dar și din alte capitale europene. Existența unei astfel de instituții, concepută cu o structura organizatorică extrem de suplă, va facilita și implicarea altor state europene în sprijinirea acestui proces tehnic.

La începutul lunii noiembrie 2023, Comisia Europeană va prezenta raportul său și va evalua progresele Republicii Moldova în calitate de țară candidat. O astfel de decizie a parlamentarilor români este evident luată în urma consultărilor dintre România și Bruxelles, iar UE consideră că asistența statului român în procesul de integrare demarat de Republica Moldova nu poate fi suplinit de alte state. Un semnal clar către acei factori politici care visează la construirea unor relații cu Uniunea Europeană prin ignorarea României.

Parlamentul European a votat recent o rezoluție prin care cere începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, până la finalul anului. Un rol important în adoptarea acestei decizii l-au avut europarlamentarii români, indiferent de familia politică din care fac parte.

Conform rezoluției, autoritățile de la Chișinău și-au demonstrat ”determinarea și capacitatea de a îndeplini cerințele Comisiei Europene de a începe negocierile de aderare, adăugând că aderarea Republicii Moldova la UE ar reprezenta o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică”. Actul menționat mai subliniază importanța continuării procesului de reformă de către Chișinău, ”nu numai pentru atingerea obiectivului politic de aderare la UE, ci în primul rând pentru îmbunătățirea tangibilă a nivelului de trai al moldovenilor”. 

În această lumină, decizia Senatului de la București face parte integrantă din vastul proces instituțional, social, economic și politic de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

România nu va abandona niciodată Republica Moldova, momentul integrării depline în UE depinzând practic doar de voința acesteia și capacitatea autorităților de a implementa reformele necesare.