Zeitenwende, celebra schimbare de curs a politicii externe germane în privința parteneriatului strategic pe care l-a avut cu Federația Rusă, anunțată la 27 februarie 2022, a ajuns cu aplicarea de la Strategia de Securitate Națională publicată în vară, în iulie 2023, la Doctrina Strategică a Apărării publicată luna aceasta, document de 34 de pagini care anunță crearea unei armate puternice și capabile să apere Germania și pe aliații săi de inamicul definit a fi exact Rusia. Dacă Zeitenwende presupunea investirea a 100 miliarde de euro în Bunderswer, Germania a continuat cu propunerea SkyShield, a apărării balistice anti-aeriene a Europei – inițiativă la care s-au raliat membri NATO/UE și state neutre precum Austria și Elveția - a asumat dublarea finanțării militare pentru Ucraina și asumarea unui rol proporțional cu dimensiunea economiei sale în materie de apărare și securitate la nivelul UE. Decizia reprezintă cea mai mare schimbare de politică de apărare de la finele celui de-al Doilea Război Mondial și se face cu acceptul, mai tacit sau mai explicit, al vecinilor săi mai sceptici, Franța și Polonia, deși ambii au obiecțiile proprii: Franța pentru pierderea probabilă a întâietății în Europa Apărării și includerea proiectului german mai degrabă în deciziile aliate NATO iar Polonia pentru resentimentele și dorința de despăgubiri care încă persistă la nivelul executivului în funcție.

Doctrina militară și strategică a Germaniei: armata gata de luptă în apărarea aliaților

Schimbarea majoră în gândirea militară și strategică germană a fost anunțată deopotrivă de către Cancelarul german Olaf Scholz și de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, vineri, 17 noiembrie, în cadrul unei conferințe dedicate. Este primul asemenea document după 2011 și marchează sfârșitul și ultimelor iluzii privind faptul că Germania și Rusia pot fi parteneri, semnificația reală a Zeitenwende. Pentru că “războiul a revenit în Europa, Germania și aliații săi trebuie să se ocupe de o nouă amenințare militară. Ordinea internațională se află sub atac în Europa și în jurul globului. Ne aflăm într-un punct de cotitură”, dușmanul e definit clar: “Federația Rusă va rămâne cea mai mare amenințare la adresa păcii și securității în regiunea euro-atlantică”, în timp ce China "aspiră la dominație regională din ce în ce mai agresiv.”

Doctrina strategică a apărării Germaniei marchează faptul că Germania revine la construirea Armatei sale după ce invazia Rusiei în Ucraina a forțat-o să transforme forțele sale de apărare într-o armată gata de luptă, puternică și bine finanțată. "Astăzi nimeni nu poate pune sub semnul întrebării ceea ce noi, în Germania am evitat pentru multă vreme, respectiv nevoia de a construi un Bundeswehr puternic," a declarat Olaf Scholz. "Pacea noastră și ordinea este în pericol," a mai avertizat el, menționând că Germania are nevoie "de o schimbare permanentă, pe termen lung, a cursului actual."

“Acest ghid al politicii de apărare, primul în peste 10 ani, răspunde noilor realități,” a susținut și Pistorius. Pentru a apăra Germania și aliații săi, Armata germană “trebuie să fie dezvoltată. Doar un Bundeswehr care este puternic poate să prevină cele mai rele scenarii să se întâmple,” a mai susținut Ministrul german al Apărării. “Avem nevoie de un Bundeswehr care poate apăra țara noastră și poate duce un război pentru a apăra securitatea și libertatea noastră.” Pentru aceasta, liderii germani au anunțat nu numai îndeplinirea țintei NATO de alocare a 2% din PIB pentru armată, o țintă atinsă chiar din acest an datorită alocării a 100 miliarde de euro fondul special pentru apărare, dar și prin “garantarea a 2% pe termen lung, pe toată perioada decadelor anilor 20 și 30 din secolul 21.”

Dacă fondurile par acoperitoare pentru obiectivele stabilite, readucerea armatei germane la nivelul de pregătire de luptă corespunzător statelor NATO cu operațiuni la distanță strategică va fi mult mai lungă. Deja noua doctrină prevede reducerea misiunilor externe pentru a le înlocui cu reforma privind în special apărarea teritorială națională și europeană și crearea unei apărări naționale "gata de război." Aceasta este unica variantă de descurajare credibilă, potrivit doctrinei germane.

Cancelarul german a mai promis “expansiunea unor capacități industriale de apărare robuste și sigure," precum și utilizarea civililor și nu a militarilor în funcțiile unde personalul militar nu este necesar și să creeze proceduri de achiziții militare care să permită accelerarea vitezei de realizare a acestei armate. Necesitatea reabilitării nivelului de pregătire a Armatei germane este cu atât mai prezentă pentru că armata a fost neglijată multă vreme iar rezultatele acestei subfinanțări, lipsă de atenție și a unor politici complezente se văd inclusiv în exercițiile aliate.

Germania are dificultăți în atingerea standardelor forței aliate cu cel mai înalt grad de pregătire de luptă, în timp ce Cancelarul german a recunoscut că "acțiunea principală care urmează asumării acestui punct de întoarcere este depășirea tembelismului organizațional și birocratic care a încetinit pregătirea la zi a trupelor ani de zile". "Trebuie să devenim coloana vertebrală a descurajării și apărării collective a Europei," se mai arată în Doctrină. "Cetățenii noștri, dar și partenerii din Europa, America de Nord și din lumea întreagă așteaptă ca noi să ne asumăm această responsabilitate. Ca stat și societate, am neglijat Bundeswehr-ul zeci de ani la rând”, mai recunoaște Cancelarul german Olaf Scholz.

SkyShield – Apărarea anti-aeriană europeană

Abordarea Germaniei vorbește despre apărarea Europei, dar nicăieri despre Uniunea Europeană, armată europeană sau vreun alt angajament de această natură. Doctrina Strategică a Apărării germane asumă din start împărțirea de atribuții între NATO și UE, chiar dacă lasă să plutească ambiguitatea constructivă pentru a nu dărâma complet proiectele și ambițiile Franței, pe care o înlocuiește total, prin proiectul noii sale forțe armate, ca lider al apărării europene. Nu este prima abordare prin care Germania își asumă primatul în apărarea Europei. Anterior ea a lansat European Sky Shield Initiative (ESSI), un proiect de construire a unui sistem de apărare europeană cu capabilități de rachete balistice la care aderaseră, până în iulie 2023, 19 state europene, inclusiv România. Scopul explicit este creșterea substanțială a capacității NARO de a apăra anti-aerian Europa.

Sistemul de apărare aeriană Sky Shield este necesar pentru a acoperi unele dintre găurile pe care le prezintă astăzi apărarea NATO, sistemul fiind mai puțin costisitor și mai eficace decât sistemele actuale individuale scumpe și complexe ale statelor, pe care le vor completa. Franța, Italia, Polonia nu s-au asociat proiectului iar Franța a criticat proiectul realizat pe baza tehnologiilor americane, israeliene și germane, cu preponderență. Lansat în septembrie 2023, scutul ar trebui să fie funcțional în 5 ani. Sistemul vizează coordonarea împotriva rachetelor cu rază scurtă – 15 kilometri distanță și 6 km altitudine, medie – 15-50 km distanță și 25 km altitudine și lungă – peste 50 km și până la 35 km altitudine, deopotrivă. De asemenea, sistemul Iris-T urmează să asigure și protecția împotriva atacurilor cu drone.

"În toate aceste domenii există găuri la nivelul capabilităților pe care ESSI le va acoperi, și va întări și dezvolta mijloacele anti-aeriene deja existente," a declarat Boris Pistorius, Ministrul german al Apărării. Costurile pentru sistemele germane Iris-T, de exemplu, sunt de 145 milioane de euro iar Parlamentul german a aprobat achiziția a 6 unități. Sistemul a fost ales pentru eficiența sa și pentru că militarii germani sunt familiarizați cu el pentru că au antrenat soldații ucraineni să le folosească.

Pentru raza lungă, armata germană a optat pentru sistemul american Patriot (Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target) eficace dar care și el urmează să mai fie modernizat. El este prezent deja în armatele a numeroase state inclusiv România, deci poate fi lesne integrat. Și în cazul rachetelor de croazieră, sistemele trebuie ajustate pentru că sunt complicate și foarte costisitoare. Asumarea proiectului de mai multe state permite integrarea lor și o funcționare mult mai eficientă.

O altă componentă testată deja de armata germană este sistemul de producție israeliană Arrow 3. La 28 septembrie anul acesta, miniștrii de externe german Boris Pistorius și israelian, Joav Galant, au semnat un acord de achiziționare a sistemului, cel mai mare acord de achiziție de armament al Germaniei, în valoare de 3.2 miliarde de euro. Dezvoltarea Arrow 3 s-a făcut în comun de către SUA și Israel și a fost deja desfășurat și utilizat încă din 2017. Sistemul va fi funcțional în Germania în 2025 și va fi integrat cu precedentele capabilități, completându-le. Ca și sistemele "Patriot", și "Arrow 3" este operat de pe platforme mobile, atât ca lansator, centru de comandă și radarul pentru rachetele ghidate. Sistemele integrate vor permite acoperirea unei zone largi, un cost competitiv și cooperarea în achiziții, mentenanță și muniție, care vor fi comune. Astfel vor fi obținute și costuri eficiente de operare.

Preluarea susținerii militare și financiare a Ucrainei

Un alt semnal important al asumării rolului de coordonator și lider al Europei la nivel militar a fost dat recent în contextul problemelor privind finanțarea și ajutorul militar acordat Ucrainei. Germania a anunțat dublarea ajutorului și asumarea, deja, a unei responsabilități mai mari decât cea a Statelor Unite pentru partea europeană a alianței. Măsura ar urma să susțină echilibrarea costurilor dar și acoperirea deficiențelor și întârzierilor venite din disputele actuale din Congres pe legea trimisă de Biden pentru 106 miliarde de dolari sau blocajele pe care le face Ungaria în perspectiva livrării bugetelor necesare Ucrainei în viitor.

Germania era deja statul care acorda cel mai mare ajutor, până să anunțe planul de a dubla acest ajutor în 2024. Pentru că războiul Israel-Hamas a captat atenția internațională și chiar a drenat unele resurse și capabilități – în special muniție – necesară războiului împotriva Rusiei, Germania a asumat acest pas. El premerge și perspectivei unei schimbări de administrații la Casa Albă din 2025 și e menit să liniștească anxietățile Kievului în această perspectivă. La nivel European, sprijinul de 500 milioane euro deja aprobat a fost blocat de Ungaria pentru eliminarea de pe lista de sancțiuni a Ucrainei a băncii ungare OTP, lucru făcut de Kiev, dar un sprijin ulterior a fost trimis spre “regândire” de către premierul Orban. Există, însă, potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, modalități de ocolire a veto-ului ungar în acest caz, însă eforturile actuale sunt cele de convingere a Budapestei.

Astfel că Germania face un salt important de la veriga slabă a apărării și Alianței NATO la ‘coloana vertebrală’ a apărării europene. Ea a marcat și o schimbare de doctrină de la politica națională de a nu vinde sau transfera arme unei țări aflate în război la asumarea războiului pentru democrație și securitate europeană al Ucrainei, implicarea directă în finanțarea și acordarea de armament și desemnarea Rusiei drept adversar și inamic al păcii și securității europene.

Într-un interviu acordat televiziunii germane ARD, Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a anunțat că această decizie trimite “un semnal puternic Ucrainei că nu va fi abandonată”. Creșterea ajutorului militar pentru Ucraina a adus angajamentul german de la 4 la 8 miliarde de euro din bugetul anual al Germaniei, ca alocare directă. Acesta este un salt enorm de la sprijinul de “5.000 de căști de protecție” oferit cu câteva săptămâni înaintea lansării războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei. Pentru Rusia a fost semnul cel mai clar că, prin declanșarea războiului de agresiune din Ucraina, a pierdut una dintre cele mai mari și mai lungi investiții politice și economice a sa, cea cu Germania. Asta în timp ce ultimele săptămâni au revelat un al doilea eșec, cel al ratării investițiilor pe termen lung în raport cu statul Israel.