Anunțul de joi, 14 decembrie privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova și Ucraina a avut un impact deosebit și relansează speranța la Chișinău și Kiev. Perspectiva europeană vine să reșeze raportul de forțe în urma alegerilor locale, dând un imbold masiv actualei puteri pro-europene. Pe de altă parte, la Kiev, anunțul european se asociază cu pachetul nou de sancțiuni, al 12-lea, al UE la adresa Rusiei și compensează, în așteptare, cele două pachete financiare și militare pe care Ucraina le așteaptă de la SUA și UE. Și asta când modelări importante ale unor posibile atacuri după o eventuală cădere a Ucrainei arată perspectivele nefaste ale flancului Estic al Europei în cazul căderii Ucrainei.

Republica Moldova și Ucraina în furtuna de constrângeri democratice

Într-adevăr, Republica Moldova este prima câștigată. Nivelul de optimism în prag de sărbători de vară este în creștere, după ce rezultatul alegerilor locale a adus deja o notă de înviorare în raport cu așteptări mult mai negre ale analiștilor. E adevărat, soluția eliminării unor jucători politici și concurenți în prag de alegeri nu a fost neapărat cea mai democratică alegere, dar încălcările de reguli și fluxul de bani rusești, dublat de campania de dezinformare media coordonată din Rusia au constituit justificări importante și acoperitoare.

Totuși era nevoie de acest moment pentru a compensa eventualele voturi prin neprezentare în alegeri din lipsa actorilor pentru opțiuni proprii prin crearea unui proiect de perspectivă cu adevărat important. De acum înainte nu lipsește decât o revenire solidă a economiei Republicii Moldova, ajutoare și compensări și ajutoare europene cel puțin la același nivel ca în ultimii doi ani și mai ales reforme solide, care să înceapă să se resimtă la nivelul populației. Până la începutul lui noiembrie 2024, la alegerile prezidențiale, aceste lucruri trebuie contabilizate pe seama președintelui pro-european Maia Sandu, tot așa cum o confruntare mult mai relevantă va avea loc în iunie 2025 la alegerile generale, cu miză cel puțin la fel de importantă în privința continuității orientării strategice și a perspectivelor europene ale Chișinăului.

În privința Ucrainei, săptămâna trecută a oferit un salt important înainte prin decizia de a deschide negocierile de aderare. Totuși, în privința pachetului de sprijin de 50 miliarde de euro, Ungaria și-a exprimat veto-ul și a amânat, din rațiuni de calcul individual, un asemenea pas pentru ianuarie 2024, așteptând noi concesii de la Comisia Europeană referitoare la propriile fonduri blocate pe seama încălcării statului de drept. Totuși acordul pare lesne de atins. Discutabilă e doar plierea forțată a UE pe vrerea lui Orban, care-și menține pozițiile inacceptabile de încălcare a principiilor europene la care a achiesat Ungaria odată cu intrarea în UE.

Tot așa cum la Washington vizita președintelui Zelenski nu a mutat sensibil votul necesar ci a obținut doar finanțarea necesară până la sfârșit de an, 300 mln dolari. Suma de 61 miliarde de dolari din pachetul de 106 miliarde de dolari propus de Casa Albă este subiectul unor negocieri dure în prag de an electoral, negocieri în care fostul președinte Trump și viitorul probabil candidat republican și-a băgat coada. E vorba despre forțarea schimbării politicii de migrație a Democraților contra votării pachetului financiar pentru Ucraina, Israel, Taiwan și frontiera mexicană.

Desigur condițiile sunt inacceptabile, dar o posibilă soluție de mijloc care să securizeze numărul necesar de voturi republicane poate fi atinsă odată cu alocarea unor sume mai importante pentru combaterea migrației ilegale venită din fluxurile din sud. Bătălia internă extrapolată în temele externe sunt o caracteristică mai nouă a Americii din perioada Trump, anterior abordările bipartizane fiind caracteristice relaționării externe a SUA.