Anul în curs va fi unul crucial pentru viitorul european al Republicii Moldova, pe fondul prelungirii invaziei militare ilegale declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

România va rămâne și în 2024 principalul susținător economic, politic și social al Chișinăului, dovadă clară a capacității statului român de a  proteja populația R. Moldova în fața amenințărilor de la Răsărit. Sprijinirea fără rezerve a R. Moldova este cel mai important proiect de politică externă susținut de toate partidele importante reprezentate în Parlamentul de la București.

Faptul că Executivul de la Chișinău a aprobat astăzi, 10 ianuarie, inițierea negocierilor asupra unui acord de împrumut pentru construcția liniei electrice Bălți-Suceava, care ar putea fi dată în folosință în 2028, este încununarea a ani de eforturi menite să smulgă R. Moldova din strâmtoarea energetică a Kremlinului.

Banii vor fi utilizați pentru construcția liniei electrice Bălți-Suceava, faza II, precum și consolidarea rețelei interne.

„Proiectul va fi co-finanțat de BERB, BEI și un grant oferit de Uniunea Europeană. Scopul principal este să finalizăm încă o interconexiune cu România. Să avem Bălți-Suceava dată în exploatare. Orizontul de timp prealabil este 2028”, a menționat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Un astfel de orizont de timp ar fi fost imposibil de imaginat acum câșiva ani. Sprijinul deplin al României face acest lucru posibil, iar independeța energetică a R. Moldova nu mai este un vis îndepărtat.

Securitatea spațiului dintre Prut și Nistru este un alt subiect de interes major pentru România, iar recent ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, preciza că R. Moldova este expusă la acţiunile hibride ale Moscovei, de aceea Bucureștiul va continua sprijinul său în domeniile în care Chişinăul are cea mai mare nevoie.
În discuțiile cu omologii săi din statele membre NATO și UE, ministrul român al Apărării vorbește despre mereu despre importanţa creşterii sprijinului pentru partenerii vulnerabili din zonă, în special a Republicii Moldova. Această temă va fi atinsă de România și la Summit-ului NATO de la Washington, care va avea loc în acest an, Bucureștiul urmând să susțină necesitatea menţinerii unei prezenţe aliate consolidate în regiunea Mării Negre, prezență care va îmbunătăți și securitatea R. Moldova.

Un alt mod în care România sprijină R. Moldova este în domeniul resurselor umane, factor important pentru a asigura procesul de transformare într-un stat cu statut de membru al Uniunii Europene.
Două instituții-cheie de la Chișinău, Banca Națională și Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, sunt conduse de cetățeni români care au făcut carieră la București și au primit ulterior cetățenia R. Moldova.

 În paralel, mai mulți experți români de nivel înalt – foști miniștri și șefi de instituții – joacă roluri cheie în guvernul Republicii Moldova, arată o analiză publicată de mass-media de la București.

Nume precum Anca Dragu, șefa Băncii Naționale a R. Moldova, ori Daniel-Marius Staicu, șeful Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, sunt cunoscute jurnaliștilor de la Chișinău, așa cum este și numele diplomatul român Cosmin Dinescu drept șef al Misiunii UE în Republica Moldova (EU Partnership Mission – EUPM).

Cosmin Dinescu, diplomat de carieră cu gradul de ambasador, are o experiență de două decenii și jumătate în diplomație. Dinescu a fost secretar general al MAE, ambasador în Lituania și Croația, director general pentru afaceri juridice.

Misiunea civilă trimisă la Chșinău e o premieră pentru UE și e formată din experți în diferite domenii care consiliază autoritățile moldovene pe următoarele direcții: Securitate cibernetică și combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării, Consolidarea structurilor de gestionare a crizelor axate pe securitatea internă, Furnizarea de echipamente necesare pentru gestionarea crizelor.

O serie de cetățeni români sunt înalți consilieri pe lângă guvernul R. Moldova, numiți de UE, precum Daniel Funeriu, Dragoș Ciuparu ori Nicolae Grigore.

Unitatea etnică, de istorie, cultură și limbă oferă o șansă unică R. Moldova să beneficieze de experiența României în procesul de reformă al instituțiilor și în efortul de aderare la Uniunea Europeană.

Un alt sprijin pentru R. Moldova este acela de eliminare a temelor de propagandă rusă, elemente care neagă identitatea românească a majorității absolute a populației dintre Prut și Nistru.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut recent o discuţie telefonică cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, liderul român salutând  progresele referitoare la recunoaşterea de către Ucraina a inexistenţei aşa-zisei "limbi moldoveneşti".

Cei doi șefi de stat au subliniat importanţa respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a continuării unui dialog bilateral constructiv, transparent şi principial între cele două ţări pe toate dosarele de interes reciproc.

Implicarea României în respectarea drepturilor etnicilor români din Ucraina la cel mai înalt nivel este o dovadă clară a unității de neam. Un procent important din etnici români din Ucraina au rude și în R. Moldova, iar implicarea statului român, țară membră UE și NATO, în apărarea și afirmarea acestor drepturi nu poate să aibă decât un impact pozitiv.

Duoul geopolitic România-R. Moldova are capacitatea de a deveni o forță redutabilă pe flancul estic al Uniunii Europene și chiar al NATO.