Mihai Isac // Noul Cod Vamal, test de voință pentru reintegrarea R. Moldova
Intrarea în vigoare a noului Cod Vamal și extinderea aplicării prevederilor pentru toate firmele din R. Moldova, inclusiv pentru cele din regiunea controlată de forțele de ocupație ale Federației Ruse, este un test pentru actuala conducere de la Chișinău.
Chiar înainte de data de 1 ianuarie 2024, imensa mașină de propagandă pro-Kremlin de pe ambele maluri ale Nistrului a demarat o adevărată ofensivă de știri false și zvonuri menită să oblige autoritățile constituționale să renunțe la aplicarea noilor prevederi. Acest efort mediatic are misiunea de a testa capacitatea Chișinăului de implementare a măsurilor legislative menite să aducă R. Moldova mai aproape de Uniunea Europeană.
Alături de alte măsuri, implementarea noului Cod Vamal reprezintă unul dintre principalele angajamente asumate odată cu obținerea de către R Moldova a statutului de țară candidat pentru aderarea la UE. Obiectivul principal este uniformizarea și armonizarea legislației vamale naționale cu cea a Uniunii Europene.
Noua legislație vamală, racordată la acquis-ul european, oferă agenților economici mai multe facilități, servicii digitalizate și reducerea birocrației, lucru care avantajează firmele cu sediul în zona ocupată de Federația Rusă în estul R. Moldova, Uniunea Europeană fiind principala destinație a exporturilor din regiune.
Prin sarabanda de acuzații și fakenews-uri se poate vedea clar implementarea unei strategii de testare a voinței politice a autorităților de la Chișinău, tactică care a reușit anterior, R. Moldova abandonând treptat unele măsuri menite să reintegreze, pe cât posibil, în spațiul economic regiunea ocupată de Federația Rusă.
Falanga rusă de la Tiraspol a folosit practic tot arsenalul propagandistic aflat în dotare pentru a ataca Chișinăul. De la arma declarațiilor politice dure și amenințările la adresa școlilor cu predare în limba română din regiunea ocupată de armata rusă și milițiile afiliate Kremlinului, până la organizarea unor proteste ale pseudo-societății civile subordonate forțelor de ocupație și posibila blocare a activităților agricultorilor din zonă.
Un repertoriu bine cunoscut, folosit intens în ultimele decenii datorită cedărilor unilaterale frecvente din partea instituțiilor de la Chișinău, provocate inclusiv de activitatea oamenilor serviciilor secrete federale ruse, omniprezenți la Chișinău.
Aceste cedări repetate au permis consolidarea regimului de ocupație rus din estul R. Moldova, ducând la actuala situație reprobabilă, când sute de mii de cetățeni ai R. Moldova sunt prinși în menghinele unui minigulag, unde drepturile omului nu reprezintă nimic.
Declanșarea războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei în 2014 și intensificarea invaziei în 2022 a izolat această fâșie de pământ de restul Rusky Mir, devenind mult mai vulnerabili. Autoritățile de la Kiev au înțeles, cu întârziere din păcate, că precedentul transnistrean este folosit de Federația Rusă împotriva Ucrainei la o scară mult mai mare.
Faptul că autoritățile de la Kiev au deschis un dosar pe numele pseudo-ministrului de externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, sub acuzația de subminare a ordinii constituționale a Ucrainei și de colaborare cu statul agresor sau administrația sa de ocupație este un precedent bun și pentru R. Moldova.
Autoritățile de la Chișinău nu trebuie decât să aplice legislația națională. De pildă, unul dintre articolele Codului Penal aplicabile în contextul ocupației militare ruse din estul R. Moldova este. cel cu numărul 337 din Codul Penal. Acesta spune clar că „trădarea de Patrie este o faptă săvârșită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova”.
Legislația națională și contextul internațional permite R. Moldova să fie mult mai fermă în apărarea intereselor propriilor cetățeni de pe ambele mauri ale Nistrului.
Spectacolul de fum și umbre din ultimele zile este doar atât, un spectacol mediatic grotesc organizat de Federația Rusă și acoliții săi locali de la Tiraspol și Chișinău!
Autoritățile de la Chișinău nu trebuie să cedeze în fața acestor provocări și trebuie să intensifice eforturile pentru demararea procesului de rezolvare politică a situației din estul R. Moldova și eliminarea pe cale pașnică a consecințelor invaziei militare ruse de acum peste 3 decenii.
Reprezentanții locali ai puterii de ocupație înțeleg foarte bine că poziția lor este mult mai vulnerabilă dacă autoritățile constituționale nu vor accepta să facă cedări. Regimul de ocupație trebuie să înțeleagă că legea a fost votată de Parlamentul R. Moldova și trebuie implementată și respectată, nu discutată!
Stabilirea unui astfel de precedent de rezistență în fața presiunilor interne și externe exercitate de Kremlin și acoliții săi va oferi autorităților constituționale noi posibilități de manevră pentru aducerea deplină în spațiul constituțional a regiunii din estul țării ocupate de armata rusă.
Chișinăul a oferit o mostră de maturitate atunci când vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a menționat că autoritățile R. Moldova intenționează să interzică circulația mașinilor cu numere de înregistrare „transnistrene”, dar că o astfel de decizie nu va fi luată în acest an. În acest mod, R. Moldova oferă timp locuitorilor din regiunea ocupată să se pregătească pentru schimbare, oferind și mijloacele prin care pot face aceste schimbări în timp util.
R. Moldova mai are mulți pași de făcut pentru reintegrarea regiunii ocupate de Federația Rusă, dar acești pași se fac, inclusiv prin faptul că peste 50.000 de cetățeni din stânga Nistrului au beneficiat de servicii medicale în partea dreaptă a Nistrului. Această diplomație umanitară trebuie să continue, asigurând drepturile acestor categorii de populație la sănătate.
Chișinăul are o ocazie unică de înlăturare pe cale pașnică a consecințelor invaziei militare ruse din anii 90 și de reintegrare în spațiul constituțional a regiunii din estul R. Moldova.
Cu sprijinul decisiv al României și al altor parteneri din Uniunea Europeană, precum și cu al Ucrainei, R. Moldova poate face acești pași, pentru a nu mai permite ca drumul integrării spre UE să fie oprit de marionetele Kremlinului.