Acțiunea de marcare a 10 ani de la referendumurile pro-ruse din 2014, organizat de administrația de la Comrat, controlată prin proxy de oligarhul pro-rus Ilan Șor, fugit pe țărmul Mediteranei, au părut mai mult un marș funebru, organizat pentru a satisface orgoliul nemăsurat al baronilor locali.

Unul dintre propagandiștii Rusky Mir și-a permis să întineze numele marelui domnitor român Ștefan cel Mare, reproșând, în limba rusă, majorității românești dintre Prut și Nistru că nu și-a apărat statul în fața României și a Occidentului.

În 2024, în Găgăuzia au apărut din nou discuții despre posibilitatea organizării unui nou referendum în Găgăuzia pentru despărțirea de Republica Moldova, alimentată de reprezentanții oligarhului fugar Ilan Șor.

Scopul acestui referendum ar fi conultarea populația Găgăuziei privind direcția pe care RMoldova ar trebui să o urmeze: aderarea la UE, NATO sau menținerea neutralității. Acest pas vine în contextul unei victorii electorale controversate a reprezentantei oligarhului pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a stârnit discuții despre veridicitatea alegerilor și a finanțării campaniei sale.

Astfel de discuții ridică semne serioase de întrebare privind stabilitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în ansamblu.

Mentalitatea kolhoznică a pseudo-elitelor găgăuze, reflectată și de obsesia unei foste guvernatoare a regiunii pentru neutralitatea toxică pro-rusă, pune în pericol viitorul tinerilor găgăuzi.

În ultimii zece ani, peste 40 de milioane de euro din fonduri europene au fost cheltuite în Găgăuzia, pentru diverse proiecte de dezvoltare a regiunii din sudul R. Moldova.

Banii europeni au fost folosiți pentru modernizarea grădiniţelor, şcolilor, a instituţiilor publice, mii de locuitori au apeduc ori surse de energie elternativă. La aceste sume de bani se adaugă și proiectele finanțate din sume de bani primite din partea României ori a altor state ale UE prin acorduri bilaterale.

Mulți locuitori din regiunile care votează masiv partidele pro-europene contestă investițiile europene în Găgăuzia, dar sprijinul european se acordă indiferent de religie, etnie sau opţiune politică. Un lucru speculat de liderii locali, controlați de serviciile federale de securitate de la Moscova.

Federaţia Rusă oferă un sprijin financiar mult mai redus, investind în proiecte educaţionale și culturale, controlând şi multitudinea de canale TV care sunt transmise în regiune în limba rusă. Lipsa unei strategii a autorităților de la Chișinău de menținere a Găgăuziei în spațiul constituțional a condus la formarea unei regiuni greu controlabile, unde legile statului R. Moldova par inaplicabile

Deşi au rădăcini turcice şi vorbesc o limbă similară cu cea turcă, în timpul sovietic au fost obligaţi, ca şi exponenţii altor etnii minoritare, să comunice şi să îşi facă studiile în limba rusă. Dominaţia limbii ruse a influenţat şi vectorul geopolitic al băştinaşilor, fapt vizibil în preferinţele lor mediatice, electorale, politice.

Reimperializarea politcii externe a Federației Ruse influențează negativ orice demers de europenizare și democratizare a kolhozului geopolitic găgăuz, devenită doar o carceră în închisoarea Ruski Myr.

Conform datelor delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova valoarea totală a asistenţei acordate regiunii UTA Găgăuzia de către UE a fost constantă, în 2016 fiind de 3,1 milioane de Euro, iar în 2017 de 2,2 milioane de Euro.

Aceste exemple aleatorii arată faptul că sprijinul european pentru Găgăuzia nu este recent, nefiind influențat de orientarea geipolitică regională.

 Găgăuzia continuă să fie un punct de interes strategic pentru Rusia și un factor semnificativ în politica internă și externă a Republicii Moldova.

Amenințarea cu incendierea "butoiului cu pulbere" găgăuz în interiorul R. Moldova este o tactică veche a Kremlinului, pe fondul prelungirii invaziei militare ruse delanșate împotriva Ucrainei.

Incidentele în care liderii locali din Găgăuzia participă din plin la propagandă rusă subliniază tensiunile persistente dintre regiune și guvernul central.

Autonomia Găgăuziei, dobândită în anii '90 ca măsură de compromis pentru a preveni separatismul, a permis regiunii să mențină legături culturale și politice strânse cu Rusia, în timp ce se bucură de un grad de autonomie în cadrul Republicii Moldova.

Găgăuzia este un element cheie în războiul hibrid al Rusiei în regiune, iar creșterea semnificativă a sprijinului popular pentru integrarea europeană au dus la intensificarea artificială a tensiunile dintre Chișinău și Comrat, la instigarea mediilor politice pro-ruse.

Folosirea elementelor criminale, finanțate generos de oligarhii fugari, pentru destabilizarea R. Moldova este o caracteristică a posibilelor evoluții din regiune.

Relația dintre Rusia și Găgăuzia în 2024 este caracterizată de o ocupație samavolnică a spațiului public din Găgăuzia de către interesele Federației Ruse. Regiunea rămâne la intersecția influențelor geopolitice ruse și aspirațiilor europene legitime ale R. Moldova. Această dinamică subliniază provocările interne și externe, într-un context regional tensionat.