Sprijinul României pentru integrarea europeană a R. Moldova este pe deplin demonstrat zi de zi prin acțiunile autorităților, comunității oamenilor de afaceri și a societății civile de peste Prut. Acest efort imens al întregii societăți românești este dublat de susținerea statelor partenere, membre ale Uniunii Europene.

Prezența la nivel înalt a Republicii Moldova la summitul Partidului Popular European este un semn de normalitate a democrației europene, o normalitate pe care toți cetățenii R. Moldova o merită.

Peste 2.000 de delegaţi din peste 40 de ţări, printre care se număra preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Parlamentului European, şefi de state şi de guverne, preşedinţii de partide din partea Popularilor Europeni, dar şi comisarii europeni care fac parte din familia politică a PPE, s-au reunit la Bucureşti, devenit capitala politică a UE pentru câteva zile.

La Congresul de la Bucureşti, cel mai mare eveniment politic al PPE înaintea alegerilor europarlamentare din iunie 2024, va fi oficializată candidatura Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene. Totodată va fi dezbătută strategia pentru alegerile europene din 6-9 iunie 2024 şi va fi adoptat programul politic al PPE.

Partidul Popular European este cunoscut pentru susținerea acordată R. Moldova, mai ales prin intermediul europarlamentarilor români. Nume precum cele ale europarlamentarilor PPE Siegfried Mureşan ori Rareș Bogdan sunt cunoscute publicului din R. Moldova prin legislația benefică R. Moldova, promovată la nivelul Parlamentului European.
Din PPE fac parte 84 de partide şi parteneri din 44 de ţări, preşedinţii Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) şi Parlamentului European (Roberta Metsola), şefi de stat sau de guvern din 12 ţări membre ale UE, zece membri ai Comisiei Europene şi cel mai numeros grup politic (178 de membri) din actuala legislatură a Parlamentului European.

Prezența Maiei Sandu și a altor oficiali și parlamentari din R. Moldova la acest eveniment este un semn clar de sprijinire a Chișinăului în lungul drum către calitatea de membru al Uniunii Europene.

Peste un milion de cetățeni ai R. Moldova și-au redobândit cetățenia statului român, iar alte câteva sute de mii au și cetățenia altor state europene, precum Portugalia, Italia, Spania, Franța, Bulgaria, Grecia ori Germania.

Aceștia au drept de vot în următoarele alegeri europarlamentare, dar și în alegerile din statele unde locuiesc. Votul la alegerile europarlamentare este un privilegiu de care toți cetățenii R. Moldova ar trebui să se bucure la următoarele alegeri din 2029 ori 2034, când R. Moldova ar trebui să trimită un număr de europarlamentari proprii în forul legislativ european.

După întrevederile de ieri cu înalți demnitari ai statului român și membrii ai diaspore basarabene de la București, Maia Sandu este una din invitatele de onoare de la congresul PPE. Aceste invitații sunt o recunoaștere a importanței R. Moldova, indiferent de ce emite imensa mașină de propagandă rusă și acoliții lor din R. Moldova.

Preşedintele Maia Sandu, a declarat că R. Moldova se află într-un "moment cheie", în care trebuie să facă un pas "hotărât" către Uniunea Europeană, reamintind în acest sens că în noiembrie 2024 vor avea loc alegerile prezidenţiale, dar şi referendumul pe tema integrării în UE.
Un vot favorabil la acest referndum ar îngropa definitiv una din principalele teze ale propagandei rusești, și anume faptul că majoritatea populației din R. Moldova nu ar susține aderarea la UE.

Conform Barometrului „Republica Moldova – între România, Ucraina și Rusia (Transnistria)”, realizat de către către CBS Research, la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, cu susținerea financiară a Fundației Universitare a Mării Negre, opțiunile pro-europene ale populației din R. Moldova sunt net superioare altor opțiuni.

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE), atunci 54,5% ar vota „pentru”, iar 30,5% ar vota „contra”. Conform datelor prezentate 6,3% nu ar participa, iar 7,7% sunt indeciși.

Barometrul citat mai menționează că dacă ar avea de ales, în cadrul unui referendum, atunci 49,90% ar opta pentru aderarea la UE, iar 30,0% ar opta pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică.

Pe lângă votul din interior, opțiunea pro-europeană va fi masiv susținută și de cea mai mare a diasporei din R. Moldova. Un număr important al acesteia este deja bine integrată în statele europene unde locuiesc, fiind o punte importantă de legătură dintre aceste state și R. Moldova.

Amenințarea Federației Ruse rămâne constantă, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, declarând că Rusia este pregătită să ajute Transnistria, aflată sub ocupație militară rusă de peste 3 decenii.

Drept răspuns la presiunea rusă asupra R. Moldova, Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a declarat că țările din Spațiul Economic European (SEE), Ucraina și patru din cele cinci state candidate la UE din Balcanii de Vest, s-au aliniat regimului de sancțiuni al blocului care vizează contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.

În data de 22 februarie 2024, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2024/7401 de modificare a Deciziei (PESC) 2023/891 privind măsurile restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova. Decizia Consiliului adaugă șase persoane și o entitate pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor care figurează în anexa la Decizia (PESC) 2023/891. Acest regim prevede înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și restricții de călătorie în ceea ce privește persoanele și entitățile enumerate.

Faptul că și alte state sunt gata să sprijine în acest fel R. Moldova este un semn clar al solidarității europene cu autoritățile de la Chișinău.

Este demn de menționat că un regim de sancțiuni separat la nivelul UE a fost adoptat în 2023 pentru a contracara acțiunile care amenință democrația, statul de drept, stabilitatea și securitatea în Republica Moldova.

Interesul major al Uniunii Europene trebuie să fie confirmat și de un comportament matur al electoratului din R. Moldova, care ctrebuie să aleagă între democrația europeană și închisoarea Lumii Ruse!