Decizia autorităților R. Moldova de a expulza un angajat al Ambasadei Federației Ruse a fost un răspuns adecvat la acțiunile Federației Ruse de subminare a independenței și integrității R. Moldova prin organizarea unor secții de vot ilegale în zona de est, aflată sub ocupație militară rusă de peste trei decenii.

Obișnuința diplomaților ruși de a se purta în R. Moldova ca într-o colonie este o carateristică a politicii Kremlinului față de Chișinău. Federația Rusă nu a tratat niciodată R. Moldova ca un stat independent, ci doar ca o zonă unde voința sa ar trebui să fie legea supremă.

Decizia R. Moldova nu este singulară, anual sute de diplomați ruși și membrii ai familiilor lor fiind trimiși acasă pentru încălcarea legislațiilor naționale și internaționale. Franța, Germania, Bulgaria, România, Polonia, Estonia, Spania, și multe alte state au luat astfel de decizii pentru asigurarea securității proprii în fața ofensivei spionajului Federației Ruse.

Declarația MAE de la Chișinău conform căreia „ambasadorului Federației Ruse i-a fost înmânată nota prin care un colaborator al Ambasadei a fost declarat persoană indezirabilă (non grata) pe teritoriul R. Moldova și urmează să părăsească statul” este un limbaj standard prin care pseudo-diplomatul rus este acuzat de spionaj.

Nu este pentru prima dată când acțiunile părții ruse forțează Chișinăul să adopte astfel de măsuri. În 2023, R. Moldova a expulzat 45 de angajați ai Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău, care se ocupau, sub acoperire diplomatică, cu spionajul, la indicația serviciilor speciale de la Moscova. Anchetele mass-media au arătat faptul că ambasada rusă la Chișinău a fost transformată într-o bază de spionaj, cu zeci de sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă. Acestea erau mai multe la număr decât instalații similare aflate pe sediul ambasadei ruse de la Bruxelles.

Conform experților, acest tip de echipamente pot colecta informații sensibile pentru securitatea R. Moldova, dar și a statelor din jur. Ancheta mass-media a dovedit faptul că modelele antenelor instalate de Rusia puteau fi utilizate în pentru a intercepta comunicațiile telefonice prin satelit, dar și comunicațiile aeronautice, maritime, militare și ale poliției. De asemenea, acestea puteau transmite informații către nave militare rusești și chiar opera atacuri cibernetice asupra rețelelor guvernamentale din statele considerate țintă de către serviciile federale de informații ale Federației Ruse.

Având în vedere tehnologia avansată de spionaj de care dispune contingentul militar și reprezentanții serviciilor federale de informații ale Federației Ruse desfășurate în zona de est, ar fi o idee bună ca R. Moldova să solicite partenerilor strategice sprijin tehnic pentru a micșora eficacitatea acestora, pe fondul anilor electorali 2024 și 2025 și a intensificării invaziei militare ruse împotriva Ucrainei.

Decizia MAE de la Chișinău de a nu permite participarea fizică a reprezentanților oficiali ai Federației Ruse la Conferința regională a Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) care se va desfășura în perioada 14 - 17 mai este o decizie foarte bună. Anterior, oficialii ruși s-au folosit de astfel de ocazii pentru a efectua vizite în regiunea ocupată ilegal de Federația Rusă în est ori au participat la acțiuni cu caracter anticonstituțional și în alte regiuni.

„Având în vedere războiul continuu de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a încălcat flagrant Carta ONU, a declanșat multiple crize și a subminat securitatea alimentară la nivel internațional, MAE a decis să nu admită participarea în persoană a reprezentanților oficiali ai Federației Ruse, și limitarea la nivelul ambasadei sau în format online” este un mesaj clar transmis de Chișinău .

Acum câteva zile, din dispoziția ministrului român al afacerilor externe Luminița Odobescu, ambasadorul Federației Ruse la București, Valery Kuzmin, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe de la București, în legătură cu o serie de declarații recente ale părții ruse.

Valery Kuzmin este binecunoscut publicului din R. Moldova pentru declarațiile românofobe din timpul mandatului său de ambasador rus la Chișinău. Aceste evoluții arată clar campania coordonată de Moscova îndreptată împotriva României și R. Moldova, într-o încercare disperată de a aplica strategia divide et impera.

Partea rusă nu acordă nici măcar un respect formal R. Moldova, fiind vizibilă o adevărată ofensivă menită să submineze stabilitatea și suveranitatea R. Moldova. De la vizitele dese ale unor lideri politici din R. Moldova în Federația Rusă, organizarea unor seminarii suspecte de către Centrul Rus de Cultură și Știință de la Chișinău pentru  membrii organizațiilor de tineret ale partidelor pro-ruse și culminând cu organizarea unor secții ilegale de vot în zona din est, ocupată de peste trei decenii de contingentul militar rus.

Aceste manevre sunt o constantă a tacticilor aplicate de Federația Rusă împotriva R. Moldova, iar perioada electorală următoare va oferi noi posibilități pentru a vedea în acțiune serviciile federale ruse.

Reacția Mariei Zaharova, binecunoscuta portavoce a avertismentelor Federației Ruse la adresa statelor considerate neprietene de către Putin, este o altă dovadă a agresivității Federației Ruse. Acuzațiile la adresa Chișinăului frizează absurdul, iar autoritățile de la Chișinău ar trebui să analizeze modul în care Federația Rusă încalcă drepturile cetățenilor R. Moldova din Federația Rusă, inclusiv prin trimiterea în războiul ilegal declanșat împotriva Ucrainei.

R. Moldova, cu sprijinul României, dar al și altor state partenere, a arătat că poate răspunde demn amenințărilor Federației Ruse.