Vizita președintelui român Klaus Iohannis în Statele Unite repune pe masa discuțiilor politice româno-americane prezența NATO în statele din flancul estic, inclusiv România, dar mai ales garanțiile de securitate care derivă din aceasta pentru întreaga regiune, inclusiv R. Moldova.

După întrevedereea cu președintele american Joe Biden, șeful statului român a declarat că este nevoie de un angajament mai ferm din partea aliaților.

”Obiectivele României – este o listă întreagă. (…) Este nevoie de un angajament mult mai ferm pentru Flancul Estic, și pentru Apărare, dar și pentru descurajare, însă descurajare nu înseamnă să aducem și mai mulți soldați pe Flancul Estic. Descurajare înseamnă să fim echipați ca lumea, înseamnă să avem o producție din industria de Apărare care este suficientă”, a declarat acesta, imediat după întâlnirea cu președintele Joe Biden.

Parteneriatul strategic dintre România și SUA este unul din pilonii politicii de apărare a statului român, oferindu-i capacitatea să participe din plin la securizarea spațiului estic al Alianței, dar și să ajute partenerii și aliații strategici, așa cum este R. Moldova. Vocea României este ascultată în cancelariile statelor partenere, iar un format precum NATO este o oportunitate istorică de colaborare în beneficiul statelor membre, dar și a celor partenere.

Ca și în alte ocazii, președintele Klaus Iohannis a cerut o strategie dedicată spațiului Mării Negre, dar și implementarea unor măsuri prin care să fie prevenită extinderea războiului.

”Pe de altă parte, strategia pentru Marea Neagră – războiul este în Marea Neagră, este în regiunea Mării Negre, nu în altă regiune. Trebuie să ne concentrăm mai mult, să fim mai concreți, să elaborăm obiective punctuale, să elaborăm strategii pentru a preveni extinderea conflictului și, sigur, în final, să ajungem la o pace care satisface și obiectivele Ucrainei”, a spus șeful statului român.

R. Moldova și problemele sale de securitate sunt o prioritate pentru România, deci și pentru Alianța Nord-Atlantică. Orice decizie a NATO de consolidare a prezenței sale în regiune va aduce beneficii majore statelor din regiune, devenind un mijloc de descurajare a politicii ruse anexioniste.

S. Moldova aparține de facto bazinului pontic și Marea Neagră trebuie să joace un rol important în orice strategie politică ori economică gândită de Chișinău pe termen lung. Orice acțiune a României și Alianței Nord-Atlantice pentru creșterea securității Mării Negre va ajuta direct R. Moldova.

În acest moment, în România este funcțional un Grup de luptă NATO la baza Cincu, cu circa 1.500 de militari aliați. Franța este națiune-cadru pentru grupul de luptă NATO din România și are cei mai mulți militari deplasați.

Ridicarea grupului de luptă NATO din România la nivel de brigadă reprezintă o prioritate majoră pentru București, iar o decizie finală e așteptată la summitul NATO de la Washington din acest an.

Decizia aliată de a crește numărul militari francezi și din alte state NATO pe teritoriul României vine pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al posturii agresive a Moscovei în regiune.

Aceste eforturi ale Alianței sunt benefice și R. Moldova, militarii Armatei Naționale urmând să participe la exercițiul ”Wind Spring –2024”, care se desfășoară în perioada 8–24 mai la Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu. Acest schimb de experiență este vitală pentru R. Moldova, care se confruntă de peste 30 de ani cu amenințarea Federației Ruse.

Atât România, cât și alte state membre NATO, cum este  Statele Unite susțin integrarea europeană a R. Moldova, respectând legislația națională și internațională.

În ultimele decenii, statele NATO au contribuit la îmbunătățirea apărării cibernetice a Republicii Moldova, lucrând cu Universitatea Tehnică și cu unități specializate din cadrul Armatei Naționale.

Statele membre NATO și UE, mai ales România, au furnizat echipamente medicale, care au ajutat R. Moldova să suporte mai ușor consecințele pandemiei. În urmă cu câteva decenii, Alianța a ajutat Chișinăul să distrugă pesticidele dăunătoare și stocurile periculoase de mine antipersonal, surplusuri de muniție și combustibil pentru rachetă.

Reprezentanții NATO au menționat în mod repetat că orice formă de colaborare dintre Alianță și R. Moldova se va face în parametrii legislației naționale a R. Moldova și doar în urma solicitărilor venite din partea Chișinăului.

Intensificarea ofensivei ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei, un stat independent a cărui securitate era garantată de semnătura Moscovei pe Tratatul de la Budapesta, pune R. Moldova în fața unor noi amenințări. Prezența contingentului militar rus de ocupație din estul R. Moldova, inclusiv a reprezentanțelor regionale ale serviciilor federale ruse de informații, pune în pericol securitatea întregii populații din R. Moldova, inclusiv din zona locuită de comunitățile găgăuză, bulgară, dar și populația din zona aflată sub ocupație militară rusă.

Chișinăul are nevoie de aliați și parteneri predictibili, care își respectă cuvântul dat și prevederile tratatelor semnate în fața comunității internaționale, așa cum este România.

Bucureștiul a menționat des că România va ajuta cât demult posibil populația din R. Moldova, indiferent dacă face parte din majoritatea etnică românească, ori din comunități minoritare, precum cea ucraineană, rromă, etc. Acest sprijin va fi acordat indiferent de culoarea politică a puterii de la Chișinău.

Totuși este nevoie ca și electoratul din R. Moldova să ofere un vot matur formațiunilor politice care sprijină integrarea europeană, pentru a evita capcanele propagandei ruse.