Războiul hibrid total lasant de Federația Rusă împotriva populației R. Moldova provoacă noi probleme de securitate, pe fondul apropierii perioadei electorale. Demersul R. Moldova și al UE, primul de felul său, vine ca un răspuns ferm la adresa amenințărilor interne și externe care amenință regiunea. Sprijinul ferm al României la nivelul UE se traduce prin garanții oficiale de securitate, care consolidează relația strategică dintre blocul comunitar și R. Moldova.

„Acest parteneriat va spori capacitatea de rezistenţă a ţării. El ne va permite să abordăm împreună provocările comune în materie de securitate, să facem angajamentul nostru mai eficient şi să explorăm noi domenii de cooperare”, a scris șeful diplomației europene, Josep Borrell pe contul său de pe rețeaua X.

Conform documentului, UE se va implica în sprijinirea R. Moldova în operațiunile de pază a frontierelor, inclusiv pentru combaterea migrației ilegale și a traficului de oameni, ca și a criminalității organizate și contrabandei cu armament.

Republica Moldova este prima țară care a semnat un parteneriat în domeniul securității și apărării cu UE, un astfel de document putând deveni un model pentru acorduri similare încheiate cu alte state din vecinătatea blocului comunitar, indiferent dacă aceste state vor să devină membre cu drepturi depline ale UE ori nu.

Interesele de securitate ale UE sunt variate, în funcție de regiune geografică, iar rolul jucat de R. Moldova în edificarea arhitecturii de securitate din regiunea de est a blocului este mai profundă decât se vede la o primă lectură a documentului.

Potrivit documentului, R. Moldova ar putea participa, dacă va dori, la noua structură de reacție europeană concepută să răspundă crizelor din vecinătatea blocului comunitar, numită Rapid Deployment Capacity, ca și la exerciții militare complexe desfășurate de statele UE.

R. Moldova devine treptat un stat exportator de securitate, inclusiv prin implicarea de peste un deceniu în misiunea de menținere a păcii din regiunea Kosovo, trimiterea unui contingent în Liban ori recenta decizie de a sprijini eforturile de stabilizare ale UE în Bosnia-Herțegovina.

Militarii Armatei Naționale vor participa la operațiunea militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina „EUFOR ALTHEA”. Documentul face parte din Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.391/2023, ce presupune participarea Republicii Moldova în misiuni şi operaţii internaţionale de menţinere a păcii sub egida NATO şi ONU.

În prezent, la operația EUFOR ALTHEA participă 22 de state: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Chile, Republica Cehă, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Macedonia de Nord, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia și Ungaria.

Un astfel de exercițiu de diplomație militară aduce beneficii imense imaginii R. Moldova care nu mai este privită ca un stat problemă, ci ca un stat viabil, parte a soluțiilor de securitate continentale.

Alte domenii de cooperare nominalizate în document sunt apărarea civilă, schimbul de informații extins, combaterea amenințărilor cibernetice, sprijinirea R. Moldova în eforturile pentru promovarea intereselor naționale în foruri internaționale, inclusiv la ONU.

Vocea statelor membre UE este respectată la nivel internațional, iar valoarea parteneriatului dintre R. Moldova și UE este un avantaj net pentru Chișinău.

Documentul mai prevede posibilitatea ca R. Moldova să participe la proiecte UE în domeniul industriei apărării și la achiziții comune de armament în cadrul blocului cu 27 de membri ca un fel de „invitată”, având în vedere că în acest moment Chișinăul are statutul unei țări candidate. Evoluția procesului de negocieri dintre R. Moldova și UE nu va duce decât la consolidarea poziției Chișinăului la nivel internațional.

Parteneriatul a fost semnatdupă alte măsuri comune adoptate de R. Moldova și UE în domeniul securității și apărării, mai ales după invazia ilegală pe scară largă declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei în februarie 2022.

Noua Strategie de Securitate Națională a R. Moldova, adoptată de parlamentul de la Chișinău în decembrie 2023, identifică Moscova drept principala amenințare externă, menționând aderarea la UE ca unul din principalele obiective ale țării. Documentul adoptat anul trecut mai menționează necesitatea unei cooperări extinse cu blocul comunitar și alți parteneri și aliați în abordarea „provocărilor transnaționale”. Printre aceștia se numără Statele Unite și Regatul Unit, state cu capacități nucleare și statul de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

În luna aprilie 2024, Consiliul Uniunii Europene a aprobat un nou ajutor, în valoare de 41 de milioane de euro, pentru dezvoltarea capabilităților de apărare ale R. Moldova, prin intermediul Instrumentului european pentru pace. Pachetul prevede asigurarea cu echipamente pentru mobilitate, supraveghere aeriană și logistică, sprijinind gradul de pregătire al instituțiilor R. Moldova.

Pe lângă pachetul aprobat în aprilie a.c., UE a mai sprijinit dezvoltarea capabilităților de apărare ale R. Moldova cu fonduri de peste 87 de milioane de euro.

În  aprilie 2023, Uniunea Europeană a lansat misiunea de parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

Obiectivul acestei misiuni civile este de a spori reziliența sectorului de securitate al acestei țări în gestionarea crizelor, contracararea amenințărilor hibride, securitatea cibernetică, contracararea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor, precum și a ingerințelor străine.

Deci încheierea parteneriatului de securitate dintre Bruxelles și Chișinău nu este decât un pas logic în consolidarea relațiilor de securitate dintre UE și R. Moldova, relații care asigură securitatea populației R. Moldova. Acest parteneriat nu încalcă Constituția R. Moldova, respectând legislația națională și internațională, iar liderii statelor europene au menționat că UE nu va forța R. Moldova să implementeze politici care contravin intereselor sale naționale.

Depinde doar de maturitatea clasei politice de la Chișinău, dar și a electoratului R. Moldova la alegerile prezidențiale și parlamentare următoare dacă acest parteneriat va fi dezvoltat prin menținerea unui drum european.