Singura dată când Iulia m-a învrednicit cu atenția ei a fost atunci când Adrian m-a izbit cu un pumn în gură, doborându-mă la podea în sala de sport din gimnaziul din Flutura.

Adrian frecventa un club de box din Ungheni și era spaima clasei noastre. Cu un cap mai înalt decât toți, făcea instrucție cu noi.  În ziua aia de toamnă i-a sărit muștarul că l-am învins la un meci de ping-pong și a sărit cu pumnii la mine, pentru că nu-i plăceau înfrângerile. Știindu-i firea, ceilalți băieți îl lăsau să-i învingă sau refuzau să joace cu el. Eu nu am vrut să-i dau partida și el a sărit cu pumnii la mine, făcându-mă cnocaut. Nimeni în afara Iuliei nu a avut curaj să-l înfrunte. Toți ceilalți stăteau buluciți într-un colț al sălii de sport, privindu-l șocați sau indiferenți cum mă izbește cu pumnii în față. Numai Iulia s-a băgat între noi, strigându-i să mă lase dracului în pace și să se calmeze. 

Proful de sport lipsea.

Iulia l-a gonit pe Adrian de lângă mine și s-a așezat pup în fața mea, care stăteam ghemuit pe podea, cu mâinile încolăcite în fața ochilor.

- Cum te simți, ești bine? m-a întrebat ea, care niciodată nu mă întreba nimic. Mâinile mi le-a îndepărtat de la ochi, pentru a-mi curăța buzele de sânge, cu un șervețel umed. Buzele mi se umflaseră deja. Mi se umflă și ochiul drept și tot corpul mă durea îngrozitor. Ea , care nu mi-a răspuns la bilețelele mele de dragoste, mi-a luat mâna în mâinile ei delicate și suave și mi-a măsurat pulsul. Eram sigur că mi le-a citit.

M-a apucat  de braț, ajutându-mă să mă ridic de jos și să mă așez pe un scaun din capătul sălii, alături de ea. Ea, care nu mi-a îngăduit până atunci să stau cu ea în bancă, acum stătea alături de mine și mă privea cu duioșie, ea, care nu m-a privit niciodată. Mi-a apucat palma și m-a scos afară la aer, trecând demonstrativ prin fața lui Adrian, care ne privea năucit. În curte, mi-a povestit despre cât de violent e tatăl ei.

Proful a sosit înainte să sune, un pic băut, certându-ne că am ieșit din clasă. A ținut ușa deschisă până nu am intratînapoi, fără să observe că buzele și ochii îmi erau tumefiați, deși am trecut prin fața sa.

După ce a sunat, Iulia m-a însoțit până acasă, iar la despărțire m-a pupat pe obraz și a fugit.

După ce a plecat ea, de un singur lucru mi-a părut rău: că Adrian nu mă bătea cu pumnii în gură în fiecare zi.