Evoluțiile politice recente din Republica Georgia îngrijorează cancelariile occidentale, pe fondul consolidării influenței ruse în statul caucazian. Starea de lucruri din fosta republică sovietică riverană a Mării Negre ar trebui să provoace o îngrijorare mult mai mare la Chișinău, unde scenariul georgian pare a fi pregătit de implementare după perioada electorală 2024-2025.

Imensa mașină de propagandă finanțată de serviciile federale de spionaj de la Moscova, folosind cu precădere oligarhi fugari și elemente criminale instrumentalizate de Kremlin împotriva populației R. Moldova, este în plină campanie electorală. În pofida lansărilor recente de candidați "independenți" pentru alegerile prezidențiale din octombrie 2024, precum Irina Vlah ori Alexandr Stoianoglo, principalul obiectiv al forțelor politice pro-ruse este câștigarea alegerilor parlamentare din 2025.

Candidatura cetațenilor R. Moldova la alegerile locale, parlamentare ori prezidențiale este un drept constituțional, dar decizia unor actori politici de a participa la alegerile din octombrie 2024 este luată în mod evident pentru a servi altor interese. Este greu de crezut de pildă că doamna Irina Vlah o poate învinge pe actuala președintă a R. Moldova, Maia Sandu. Singura necunoscută a scrutinului este dacă Maia Sandu va câștiga din primul tur ori al doilea tur de scrutin. Este clar că prezența unor astfel de personaje are doar rolul de a servi drept portavoce al intereelor Federației Ruse și de a profita de libertatea de expresie din R. Moldova pentru a contesta rerefendumul pentru integrare europeană.

Discursul obsesiv despre neutralitatea R. Moldova ori necesitatea încheierii imediate a unei păci în Ucraina nu servesc decât intereselor Federației Ruse. Acești candidați nu vorbesc despre faptul că neutralitatea R. Moldova, atât de dragă lor, este încălcată direct de partea rusă.

Armata Federației Ruse ocupă în mod ilegal peste 10% din teritoriul R. Moldova, așa cum ocupă peste 20% din teritoriul Georgiei. Moscova înrolează cetățeni ai R. Moldova în armata de ocupație așa cum face și în Abhazia și Oseția de Sud.

Regimul pro-rus de la Tiraspol recrutează forțat, de peste trei decenii, cetățeni ai R. Moldova în miliții separatiste anticonstituționale pentru a lupta împotriva altor cetățeni ai R. Moldova. Și în Georgia asistăm la un fenomen similar în regiunile abhază și sud-osețină.

Atunci când solicită încheierea unei păci imediate în Ucraina, acești soli ai intereselor Kremlinului din R. Moldova, dar și din Georgia, vor de fapt încheierea unei păci în termeni rusești, care să transforme regiunea ocupată ilegal din statul vecin într-o ceritabilă Transnistrie pe steroizi.

Și în regiunea din estul R. Moldova, ca și în regiunile Abhazia și Oseția de Sud, ocupate ilegal de mii de soldați ruși, structurile bisericești sunt folosite împotriva populației și autorităților georgiene. Exemplul Eparhiei de Tiraspol și Dubăsari este un exemplu grăitor de armată de ocupație în sutană în spațiul canonic ortodox românesc.

În data de 26 octombrie 2024, în statul caucazian vor fi organizate alegeri parlamentare, principala formațiune politică favorită fiind Visul Georgian, partid finanțat de oligarhul Bidzina Ivanishvili. Considerat cel mai bogat georgian, averea sa este estimată la peste 6 miliarde de dolari. Acesta și-a făcut averea în spațiul CSI, profitând de relațiile sale cu serviciile federale ruse de spionaj. Acesta și-a răsplătit amicii de la Moscova prin susținerea unor forțe politice anti-europene și implementarea unor măsuri legislative copiate după modelul rusesc.

Aceste decizii au dus la adoptarea, de către Parlamentul de la Tbilisi, unei legislații care scoate practic mass-media independentă, o mare parte din societatea civilă, dar și opoziția, în afara legii. Aceste decizii au dus la ieșirea în stradă a peste 200 de mii de manifestanți, care însă nu au reușit să oprească implementarea acestei legislații antieuropene.

Un scenariu extrem de cunoscut atunci când ne uităm la sursa banilor unor oligarhi fugiți din R. Moldova și care se implică în procesul politic de la Chișinău. Am văzut cum zeci de partide au apărut ca ciupercile după ploaie ori au fost reactivate de reprezentanți ai intereselor Federației Ruse.

Câștigarea scrutinului parlamentar de către forțele politice pro-ruse, unele ascunse sub o falsă linie politică pro-europeană, poate arunca R. Moldova într-un haos geopolitic.

Federația Rusă nu scutește niciun efort pentru a cuceri electoral R. Moldova, și doar sprijinul României și al partenerilor occidentali a permis autorităților de la Chișinău să reziste ofensivei hibride ruse. R. Moldova rămâne un teren de testare a strategiilor hibride ruse, iar perioada electorală oferă prilejul intensificării presiunilor pro-ruse. În contextul evoluțiilor din Ucraina, presiunile ruse vor crește, pentru a încerca să edifice la Chișinău o arhitectură politică favorabilă intereselor Kremlinului.

Premierul georgian Irakli Kobajidze, un apropiat al oligarhului pro-rus Bidzina Ivanishvili, a calificat recent drept "contraproductive" deciziile Statelor Unite şi ale Uniunii Europene de a îngheţa cooperarea cu Georgia.

Decizia UE și a SUA nu ar trebui să mire pe nimeni, mai ales după adoptarea, la iniţiativa guvernului de la Tbilisi, a "legii agenţilor străini", care îngrădeşte libertatea ONG-urilor şi a presei. Această legislație este aplaudată de factori politici pro-ruși de la Chișinău, care au umplut rețelele de socializare de mesaje măgulitoare la adresa uneltelor politicii promovate de Kremlin de la Tbilisi. Există deja amenințări clare cu privire la adoptarea unor măsuri similare de către un Parlament al R. Moldova dominat de forțe politice anti-naționale.
La sfârșitul lunii iunie, ca urmare a deciziilor de la Tbilisi, liderii UE au confirmat suspendarea de facto a procesului de integrare a Georgiei, care a obţinut în decembrie 2023 statutul de ţară candidată la aderarea la UE.

Președinta Georgiei, pro-europeana Salome Zurabishvili, a rezumat foarte bine situația, menționând că "partenerii noştri ne spun că alegerea ne aparţine: să avem un viitor european sigur sau să intrăm pe orbita izolată a Rusiei".

Să nu ne mirăm dacă, după alegerile parlamentare din vara anului 2025, decizii similare luate de un Parlament dominat de forțe anti-europene ori pseudo-europene vor duce la decizii similare ori chiar mai dure din partea UE. E. Moldova nu își permite să mai piardă o generație pe drumul său către Uniunea Europeană.

Clasa politică pro-europeană, de la putere și opoziție, trebuie să renunțe la orgoliile mărunte și să colaboreze pentru a stabiliza drumul european al țării. La rândul său, electoratul R. Moldova trebuie să aibă maturitatea să nu acorde votul lor unor partide care promovează interese străine și care urmăresc revenirea unei orânduieli politice străine neamului nostru.