Desfășurate la sfârșit de iulie, mult mai devreme decât data formală de 1 septembrie, Zilele Diplomației Române, organizate de către Ministerul Afacerilor Externe cu tema Acțiunea diplomatică într-o lume instabilă s-au transformat într-un adevărat raport de activitate la final de mandat al Președintelui României, Klaus Iohannis, responsabil și titular executiv, potrivit Constituției, al politicilor externe, de securitate și apărare. Discursurile principalilor protagoniști au subliniat convergența de abordări, continuitatea și așezarea pe aceleași direcții tradiționale care au ca diferență doar ordinea tripodului relațiilor României – Parteneriatul Strategic cu SUA, postura în cadrul NATO, ambițiile și rolul în cadrul UE, la Traian Băsescu, și inversarea ordinii cu UE în prim plan la Klaus Iohannis. Altfel, particularitățile și accentele între Președinte, Președintele Senatului, Premier și Ministrul de Externe se referă mai degrabă la rolul în stat al personalităților și profilul individual în perspectiva candidaturii prezidențiale decât diferențe fie și de nuanțe în abordarea elementelor distinctive ale politicii externe a României.

Președintelui României, Klaus Iohannis, la bilanțul de 10 ani

Discursul cel mai complet a aparținut președintelui României, care a asumat bilanțul la 10 ani prin prezentarea de realizări, poziții structurate și nuanțate pe teme majore și abordări canonice ale diplomației române, care sunt punctele de raportare ale tuturor reprezentaților țării noastre peste hotare. La finalul a 10 ani de mandat, Președintele Klaus Iohannis notează succese valoroase pentru România și pentru bunăstarea și mai ales siguranța cetățenilor români. Definirea țării noastre ca actor stă sub egida identității României pe plan extern câștigând în substanță iar profilul țării noastre, care a crescut poate chiar exponențial – este cea a unui actor regional, european și internațional credibil, implicat și respectat, un furnizor de stabilitate și de securitate.

Activitatea reprezentanților diplomatici de orice rang, inclusiv a celor politici care reprezintă România - între care s-a inclus Președintele - a fost sintetizată în acțiuni precum să construim oportunități, apărăm interesele strategice, fructificăm apartenența la Uniunea Europeană și la NATO sau la formatele multilaterale ori regionale. România a eficientizat cooperarea cu partenerii cu care împărtășește aceleași valori, viziuni și obiective la nivel internațional și a diminuat sau chiar eliminat dependența de actorii care au abordări contrare.

Președintele a insistat pe coeziunea și continuitatea politicii externe a României - predictibilă, de consens național, care are drept principale obiective consolidarea rolului și a influenței în Uniunea Europeană și în NATO, aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, susținere a valorilor democratice, a multilateralismului și a sistemului internațional bazat pe reguli. În mandatul președintelui, diplomația a devenit, astfel, o componentă activă a sistemului național de securitate.

Într-o schimbare de nuanță, Președintele a inversat prioritățile în descrierea principalelor trăsături ale relațiilor cu cei trei piloni externi, introducând ordinea NATO, securitatea și apărarea României - UE - Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Opțiunea este justificată de faptul că România, ca vecin al Ucrainei și stat riveran la Marea Neagră, se află în prima linie a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Pe palierul de securitate și apărare, ca stat membru al NATO, România și-a definit un rol constructiv și de factor de echilibru, fiind un furnizor de securitate și de stabilitate.

Președintele notează că România beneficiază în prezent de cel mai înalt grad de apărare și protecție din întreaga noastră istorie, dar subliniază că trebuie continuate demersurile necesare menite să asigure securitatea României, un element cu valoare de moștenire și preocupare substanțială a Președintelui care va rămâne, cel mai probabil, în prim plan ca prioritate în dosarul transferului de putere către succesorul său, în decembrie. Între realizări, 2022 a dus la adoptarea unui nou Concept Strategic al NATO ce notează importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, s-a înregistrat creșterea bugetului Apărării, ajungând în 2024 la 2,5% din PIB, iar aceasta se reflectă în ceea ce privește înzestrarea și modernizarea forțelor armate. Obiectivul în raport cu NATO este cel al implementării depline a măsurilor de adaptare și reasigurare, precum și de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic.

UE, parteneriate strategice, acțiunea globală a României

Pe palier european, Președintele notează faptul că România continuă să fie un factor de echilibru preocupat de integrarea și promovarea Uniunii ca actor puternic, sporirea coeziunii, a rezilienței și a solidarității Uniunii, fiind implicată în 2019 la Summitul la Sibiu din marja președinției rotative a Consiliului UE, de prioritățile strategice pentru perioada 2019-2024.

Președintele Klaus Iohannis notează și aderarea României la Spațiul Schengen ca succes de etapă, subliniind că țara noastră merită pe deplin să facă parte din acest spațiu, depășind obstacolele artificiale care i-au blocat acest obiectiv. România rămâne susținător puternic al procesului de extindere a Uniunii Europene solicitând un calendar ambițios și previzibil pe baza meritelor proprii ale statelor candidate. Este subliniat și meritul pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite este unul robust și care a dobândit mai multă substanță, de la care se așteaptă progrese privind Visa Waver. Relația specială cu Republica Moldova rămâne o prioritate strategică, în condițiile în care cooperarea bilaterală a atins un nivel fără precedent, fiind în prezent la cel mai înalt grad din istorie. România are o relație constructivă și principială cu Ucraina, fiind pe deplin solidară, prin ample măsuri multidimensionale, în timp ce, cu Președintele Zelenski, există un contact apropiat și un schimb aprofundat de evaluări și idei.

România este preocupată și de consolidarea parteneriatelor și relațiilor strategice bilaterale – sunt citate Germania, Franța, Spania, Italia, Polonia, dar și raporturi privilegiate cu Marea Britanie și Turcia, fiind înregistrate trei noi parteneriate strategice, cu Bulgaria, Japonia și Georgia. În prezentare este evocat Formatul București 9 și Regiunea Balcanilor de Vest printre priorități, Interesul României față de Marea Neagră este reflectat de Inițiativa celor Trei Mări care, în 2025, va împlini 10 ani de la lansare. În același timp, principalul obiectiv actual instituțional este aderarea României la OCDE definit drept obiectiv major de politică externă.

Și în privința posturii globale, Președintele insistă pe importanța asigurării unui sistem multilateral eficient și consolidat, în care Organizației Națiunilor Unite îi revine rolul central, adevăr fundamentat pe respectarea dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli. Președintele solicită o atenție sporită cooperării cu state din Asia, Africa și America Latină iar pentru relația bilaterală cu statele din Asia–Pacific, cu Japonia se solicită aplicarea statutului relației bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic iar cu Republica Coreea, din aprilie 2024 a fost actualizat Parteneriatul Strategic bilateral. Președintele descrie și abordarea conflictului din Orientul Mijlociu de după atacul terorist al Hamas din 7 octombrie 2023 care a provocat un conflict deschis în Gaza, România pledând pentru evitarea escaladării violențelor, respectarea dreptului internațional, eliberarea imediată a ostaticilor, acordarea de ajutor umanitar civililor din Gaza și evitarea creșterii numărului victimelor civile colaterale. De asemenea, susținem o soluție politică pe termen lung, o pace justă, soluția celor două state, cu includerea dreptului la securitate al Statului Israel.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Nevoia de apărare a României ca premiză a securității și prosperității

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a fost invitat de onoare la deschiderea lucrărilor reuniunii diplomației române, în timp ce Președintele a beneficiat de obișnuita primire la Cotroceni, dublată de către Premier care și-a desfășurat propria întâlnire la Palatul Victoria. Președintele Senatului, camera decizională în politica Externă, de Securitate și Apărare, a susținut un discurs comprehensiv și țintit prin prisma experienței fostului general, fost Șef al Apărării și fost Ministru al Apărării, înainte de a fi premierul care a gestionat războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina.

Nicolae Ciucă a reluat în prim plan, extrem de ferm, preocuparea prezidențială privind continuarea efortului de consolidare a apărării și securității României făcând din aceasta principala sa susținere, alături de perspectiva aderării la OECD și susținerea drumului european al Republicii Moldova. Cu un discurs mult mai politic și marcat pe priorități, președintele liberal al Senatului, care și-a anunțat deja candidatura la Președinția României, a insistat pe asigurarea finanțării cu 2,5% din PIB pentru armată și achiziția de capabilități necesare, în paralel cu eforturile privind prezența și postura NATO în Flancul Estic.

Discursul a păstrat, firește, obiectivele şi priorităţile României în materie de politică externă, în formula consacrată: consolidarea rolului României în cadrul Uniunii Europene, contribuţia sporită a ţării noastre la întărirea capacităţiilor de apărare colectivă din cadrul Alianţei Nord Atlantice şi sprijinirea unei relaţii transatlantice puternice, inclusiv prin intermediul Parteneriatului nostru strategic cu SUA, care trebuie să rămână repere ale acţiunii noastre diplomatice. Președintele Nicolae Ciucă notează și el faptul că România este în cel mai bun moment al istoriei sale atât din punct de vedere al garanţiilor de securitate, cât și economic.

În materie de securitate și apărare, NATO rămâne “piatra unghiulară” a asigurării securităţii României și e necesară o consolidare a coeziunii în cadrul NATO şi de consolidare a Flancului estic al Alianţei, inclusiv consolidarea rolului României de membru esenţial al Alianţei Nord Atlantice. În privința asumării responsabilităților proprii, discursul Președintelui Senatului notează faptul că alocarea a 2,5% din PIB este foarte importantă pentru a susţine efortul de apărare a ţării şi de susţinere a contribuţiei României la apărarea colectivă din cadrul NATO. Nicolae Ciucă notează contextul creat de războiul din Ucraina și sprijinul României pentru această ţară trebuie să continue atât timp cât este necesar.

Cel de-al doilea element definitoriu al discursului este determinarea României de a rămâne alături de Republica Moldova, grav afectată de războiul din Ucraina, prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic, în edificarea unui parcurs european ireversibil, dar şi în construcţia unui stat sigur şi prosper. Iar triada este încheiată, pentru România, de perspectiva accederii la OCDE. OCDE reprezintă o nouă ancoră suplimentară de stabilitate şi prosperitate. La capitolul reformelor profunde, angajamentul prin PNRR și aderarea la OCDE sunt o etapă absolut importantă, necesară şi obligatorie pentru “primenirea României în conformitate cu valorile lumii civilizate”. Președintele Nicolae Ciucă nu ocolește nici nevoia finalizării aderării României la spaţiul Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre.

Premierul Marcel Ciolacu și prioritățile economice, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române

La primirea de la Palatul Victoria, Premierul Marcel Ciolacu a avut un discurs adaptat politic pentru un public țintă mai puțin sofisticat, dar și cu accente pentru dilomații prezenți privind acțiunea lor în domeniul economic, de care răspunde. Pentru Premier, profilul de țară este o Românie stabilă și predictibilă, care crede în democrație și în valori, își sprijină prietenii și își onorează parteneriatele, are o economie dinamică și o societate matură, care respinge extremismul.

Contextul discursului rămâne tot agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei pentru care reafirmă sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, atât timp cât va fi nevoie – de la asistența umanitară la Coridoarele de Solidaritate UE-Ucraina (numai coridorul dunărean acoperă aproape 50% din tranzitul de mărfuri ucrainene către piețele externe) și la toate celelalte componente. De asemenea, România sprijină ferm aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Premierul Ciolacu este singurul oficial care subliniază Acordul de cooperare în domeniul securității cu Ucraina, semnat la Washington.

Premierul reafirmă susținerea totală pentru Republica Moldova, cu precădere prin proiectele de interconectare a Republicii Moldova la spațiul european, infrastructura și energia, pledând pentru locul Republicii Moldova care este în Uniunea Europeană. El adaugă la priorități întărirea securității regiunii Mării Negre care trebuie să devină o zonă a păcii, securității și conectivității: nu trebuie să fie o zonă de război, ci o punte de legătură între Europa, Asia și Orientul Mijlociu. 

Primul Ministru reafirmă și el necesitatea pentru întărirea apărării naționale și securității României, respectiv alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare. Premierul Marcel Ciolacu afirmă că avem nevoie de o armată puternică, bine dotată, capabilă să apere integritatea teritorială și suveranitatea statului român, și care să contribuie, totodată, la consolidarea apărării colective, a posturii NATO de descurajare și apărare, întărirea propriilor capacități de apărare și a rezilienței. 

Dacă NATO este garantul nostru de securitate, apartenența la Uniunea Europeană este garanția de prosperitate. Premierul notează prioritățile României la nivel european: dorim avansarea politicii de extindere; consolidarea Pieței Unice; păstrarea unui rol major pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună; adoptarea unei Strategii UE pentru Marea Neagră; întărirea dimensiunii de apărare și securitate a Uniunii și, evident, aderarea completă a României la spațiul Schengen, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre pentru țara noastră.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite este sintetizat la nivelul cooperării în domeniile securității și apărării, dar și dezvoltarea dimensiunii economice și intrarea în programul Visa Waiver. În privința parteneriatelor strategice, premierul amintește pe cele cu Germania, Franța, Italia, Spania, dialogul cu alți doi parteneri strategici, Turcia și Polonia și nevoia unui rol activ în zona Asiei prin atragerea partenerilor de acolo în proiecte mari de infrastructură, în investiții în domeniul energiei verzi și nucleare, dar și industrie în general. Pragmatic este privită relația ecoomică și comercială cu statele din Orientul Mijlociu și din America Latină. 

Premierul pledează pentru realizările economice, folosind ocazia pentru a sublinia atuurile României în atragerea investițiilor străine: România rămâne o ancoră de stabilitate și în domeniul economic, având una dintre cele mai bune creșteri economice din Europa, și o prognoză de peste 3% în 2024 și 2025. O creștere care se bazează pe investiții. “Am avut cele mai mari investiții nete de după Revoluție, de 58 de miliarde de lei în primele șapte luni și ne propunem să depășim 110 miliarde până la sfârșitul anului. Deci țara noastră este un partener de afaceri de încredere, o destinație atractivă pentru cei care vor să investească aici”. Premierul Ciolacu a cerut diplomaților să sprijine firmele românești și a notat că în 2023, România a exportat în valoare de aproape 93 de miliarde de euro, iar în acest an cu certitudine vom depăși 100 de miliarde. 

Aderarea României la OCDE este și pentru premier cel mai important proiect de țară, garanția unor investiții consistente pe termen lung în economie, care vor crea locuri de muncă; a unei administrații mai performante; a creșterii nivelului de trai pentru toți românii. În premieră, el marchează obiectivul aderării în anul 2026. Românii din afara granițelor necesită cele mai bune servicii de reprezentare și consulare, realizate și prin extinderea rețelei de consulate și diversificarea serviciilor consulare, care intră în atribuțiile guvernului.

Ministrul de Externe Luminița Odobescu: abordare tehnică, minuțioasă, a relațiilor externe ale României

Responsabilă de aplicarea strategiilor și realizarea relațiilor externe ale României, ministrul de Externe Luminița Odobescu a păstrat ordinea tradițională de preocupări și înclinația sa predilectă spre relațiile cu Uniunea Europeană. Uniunea Europeană rămâne una dintre ancorele fundamentale ale României, iar țara noastră este preocupată de consolidarea rezilienței Uniunii, profilarea UE pe plan internațional și de viitoarea Agendă Strategică a Uniunii. Securizarea, diversificarea, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, reducerea dependențelor și crearea de parteneriate bazate pe valori în sectoarele digital, energie sau transport ar fi prioritățile generale urmărite la nivelul UE, iar la revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 sunt importante fondurile europene, prezervarea alocărilor pentru Politica Agricolă Comună și pentru Politica de Coeziune. Aderarea deplină a țării noastre la spațiul Schengen rămâne obiectiv european major.

Ucraina și Republica Moldova sunt plasate în siajul aderării lor la Uniunea Europeană. Declanșarea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei a generat sprijinul consistent pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei și sprijinul multidimensional acordat de România Ucrainei. Republica Moldova este o prioritate de prim rang a politicii noastre externe. România a rămas cel mai apropiat și activ susținător al Republicii Moldova în toate domeniile, contributor substanțial la organizarea celei de-a patra conferințe ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Relevanța strategică a României ține de îmbunătățirea conectivității Uniunii Europene cu state din regiunea Mării Negre și din Asia Centrală, dezvoltarea Coridorului de transport Marea Neagră - Marea Caspică și de recunoașterea importanței strategice a regiunii Mării Negre. Sunt relevante și instrumentele regionale de dezvoltare și cooperare precum Inițiativa celor Trei Mări. Apoi prioritățile vizând NATO se referă la  unitatea Alianței și soliditatea legăturilor transatlantice, adaptarea Alianței la o nouă eră a apărării colective și consolidarea parteneriatelor la nivel global și adoptarea noilor Planuri de Apărare Regională ale NATO.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii este descris de către Ministrul de Externe în realizări precum definirea și înaintarea în premieră, de către Administrația SUA către Congres, a Strategiei SUA dedicate regiunii Mării Negre, preocuparea vizând securitate energetică a Parteneriatului Strategic cu SUA, cu accent pe proiectele nucleare civile - Cernavodă și SMR Doicești, respectiv aderarea României la Programul Visa Waiver.

Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este relevantă prin transformare internă a politicilor, a practicilor și a legislației. Ministrul de Externe notează și relevanța parteneriatelor bilaterale și a formatelor de cooperare respectiv formatele de cooperare trilaterale. România susține procesele de stabilizare și de integrare europeană a Balcanilor de Vest, aprofundarea relațiilor bilaterale cu state situate în Vecinătatea Estică a Uniunii Europene, cu precădere cu partenerii noștri strategici – Georgia, Azerbaidjan, precum și cu Armenia, dar are și proiecții globale ambițioase în Asia și America Latină, Regiunea Asia-Pacific este caracterizată de relevanță strategică și economică, cu precădere vizând Japonia, Coreea de Sud, Singapore, India sau Vietnam.

Zona Orientului Mijlociu este privită prin prisma profilului tradițional al României în regiune, a relațiilor economice bilaterale, noi piețe din Golf, dar și din Africa, fiind amintită aici Noua Strategie a României pentru Africa. Noi deschideri vizează continentul latino-american și regiunea Caraibi - Brazilia, Chile și Argentina, cu considerarea cu atenție a unei tendințe a unor parteneriate fluide, reversibile și tranzacționale. Între obiective multilaterale ministrul Odobescu reține apărarea ordinii internațională bazată pe reguli și că Rusia va fi trasă la răspundere pentru acțiunile sale.

România insistă și pe promovarea unei diplomații deschise—identificarea de oportunități, de proiecte și parteneriate concrete. Diaspora rămâne o prioritate constantă a diplomației române pentru care sunt necesare servicii consulare eficiente. Ministrul de Externe Luminița Odobescu este singura care notează și situația bugetului MAE, subliniind faptul că ambițiile noastre trebuie calibrate și la resursele de care dispunem. Poate o conexiune cu asigurările premierului de sprijin și cu campania electorală care vine și care ar putea însemna pentru MAE și diplomația românească o atenție inclusiv financiară mai importantă, așa cum am pledat deja – 1% din PIB pentru relațiile și acțiunea Externă a României.