Referendumul pentru integrare europeană, organizat concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, este principala îngrijorare a Moscovei și a acoliților săi din politica, mass-media și pseudo-societatea civilă pro-rusă din R. Moldova.

Dacă atunci când vorbim despre alegerile prezidențiale din toamnă, întrebarea este - dacă Maia Sandu va câștiga un nou mandat din primul ori al doilea tur, atunci când discutăm despre referendum situația este mult mai diferită.

Inflația de candidați, care reprezintă de facto interesele Federației Ruse la alegerile prezidențiale din octombrie, are scopul de a folosi legislația electorală democratică din R. Moldova pentru a umple spațiul public de propagandă anti-europeană și pentru a deturna atenția electoratului din R. Moldova. Pe termen scurt, obiectivul strategic al forțelor pro-ruse este crearea condițiilor pentru eșuarea referendumului printr-o prezență cât mai mică la vot, ori a unui un scor care să permită imensei mașini de propagandă pro-ruse să minimalizeze speranțele europene ale majorității cetățemilor R. Moldova.

Pe termen lung, principalul obiectiv al forțelor pro-ruse din R. Moldova este câștigarea, sub o formă ori alta, a alegerilor parlamentare din vara anului 2025. Controlul asupra Legislativului, chiar dacă doar pentru un ciclu electoral, ar oferi Federației Ruse prilejul de a bloca pentru cel puțin două generații drumul european al R. Moldova.

Exemplul georgian trebuie să fie ca un duș rece pentru exponenții mediilor pro-europene de la Chișinău, statul caucazian devenind o neocolonie rusească, în pofida faptului că obiectul de integrare a țării în Uniunea Europeană este trecut în Constituție.

Regimul oligarhic de la Tbilisi remodelează legislația georgiană după chipul și asemănarea celei rusești, provocând reacții dure ale societății civile locale. Sute de mii de cetățeni georgieni, inclusiv mulți tineri, au protestat săptămâni întregi împotriva dictaturii și pentru integrare europeană.

Experiența recentă din politica din R. Moldova a demonstrat faptul că țara noastră nu are o societate civilă atât de puternică precum cea georgiană. În contextul geopolitic actual este nevoie de o reconsolidare a acesteia, chiar dacă R. Moldova este grav afectată de războiul hibrid declanșat de Federația Rusă împotriva populației R. Moldova.

Inițiative precum „Cetățeni pentru Europa”, apărută de scurt timp pe scena societății civile din R. Moldova, vin să răspundă nevoii acute de comunicare în afara spectrului politic. Inițiatorii s-au delimitat public de orice partid politic de la guvernare ori din opoziție, menționând că nu vor să transforme mișcarea într-un viitor partid politic.

Chiar dacă scurta perioadă de timp până la referendum nu permite apariția unor inițiative de masă, astfel de demersuri trebuie înțelese și sprijinite de cetățenii R. Moldova, din țară ori diasporă.

În materialele noii mișcări se menționează clar că „locul R. Moldova este în Uniunea Europeană, în rândul țărilor civilizate și prospere. Nu putem concepe o altă alternativă pentru țara noastră”. Clar și la obiect, o simplă frază care redă o realitate istorică.

Din păcate eforturile de sprijinire a referendumului par să pălească în fața ofensivei mediatice a Federației Ruse și adoratorilor săi din R. Moldova împotriva sa. Sute de milioane de lei au fost deja confiscate de autorități din fondurile ilegale destinate campaniilor murdare împotriva năzuințelor europene ale majorității populației R. Moldova.

Oportunitatea istorică din octombrie nu poate fi ratată, indiferent de opiniile personale privind unii lideri ori partide politice din R. Moldova. Este nevoie de un efort național pentru a demonstra hotărârea noastră de integrare europeană, efort unde societatea civilă pro-europeană trebuie să joace un rol cât mai important.