USIC – puternica instituție a Comunității de Intelligence a SUA - a acuzat public Guvernul rus de atac cibernetic la adresa Comitetului Național Democrat și la adresa Doamnei Clinton, candidat democrat la alegerile Prezidențiale din SUA, în momentul de față, cel mai probabil, președinte al SUA, din ianuarie 2017.

 Expunerea publică a acestor e-mail-uri pe site-urile DCLeaks. com și WikiLeaks și de către haker individual Guccifer 2.0 au drept scop „interferența în campania electorală” și „această ingerință nu se putea produce fără acordul, dacă nu ordinul, celor mai importanți oficiali din statul rus”.

Dacă această recunoaștere oficială vine să dubleze afirmațiile oficiale ale Președintelui Barack Obama, lucrurile se dovedesc extrem de serioase și partea americană are detalii și probe clare. În urma atacului la sistemul de computere al Comitetului Național Democratic din mijlocul lunii iunie, compania CrowdStrike care a investigat spargerea a demonstrat că e vorba despre două grupuri de hackeri cu legături cu două servicii de informații ruse diferite, COZY BEAR - Ursul Comod (care mai apare și sub numele de Cozy- Duke sau APT 29), lucrând pentru FSB, și FANCY BEAR-Ursul la modă (Sofacy sau din nou APT 29) care lucrează pentru GRU, serviciul militar rus.

Interesant este faptul că detectarea problemelor și alertarea firmei private de cyber defense CrowdStrike a avut loc după ce cele două servicii secrete s-au călcat pe picioare, atacând aceleași ținte. Grupul FSB a spart rețelele vizate la începutul anului 2015 și a colectat informațiile și datele personale nedetectat până în aprilie 2016, când a intervenit al doilea grup, cel al GRU, și a zgândărit sistemul de alertă al rețelei, fapt care a dus la descoperirea ambilor intruși. Identificarea aparținătorilor celor două grupuri a fost mai ușoară, deoarece grupurile se manifestaseră anterior și erau deja cartografiate.

Interesantă este și expunerea celor care au publicat știrile. La 22 iulie, în ajunul Convenției Democrate, WikiLeaks a dat publicității 20.000 de e-mail-uri, care arătau discuțiile conducerii democrate, criticile și discuțiile ireverențioase la adresa senatorului Bernie Sanders rivalul doamnei Hillary Clinton, scopul atacului și expunerii publice fiind acela de a provoca scandal în cadrul Convenției și de a determina o ruptură în partid, inclusiv prin respingerea susținerii doamnei Clinton de către alegătorii lui Sanders.

Președintele Vladimir Putin a negat, într-un interviu pentru Bloomberg, implicarea Rusiei în operațiune, susținând că niciodată conducerea statului rus nu a știut de spagerile hakerilor, dar referința sa la faptul că „lucrul important este conținutul materialului dat publicității, și nu căutarea celui care a făcut-o” l-a dat de gol. Afirmațiile Comunității de intelligence a SUA închid tema și arată că există date clare și certe în legătură cu aceste atacuri și legătura incontestabilă cu structurile de intelligence ruse.

Până la urmă, serviciile de informații ruse au reușit să se compromită, săși compromită ele însele activitățile, intrarea în joc a serviciilor militare a expus și operațiunea serviciilor civile interne ruse FSB, și totul pentru un munte de bârfe și materiale nerelevante și pentru câteva subiecte de presă: un e-mail privat al generalului Breedlove, comandatul suprem al NATO, care a încercat să obțină trimiterea de arme antitanc în Ucraina, fără succes, la începutul lui 2015 (Cozy Bear) sau o înregistrare privată a doamnei Clinton, care se opunea dezvoltării unei noi rachete de croazieră pentru bombardierele strategice americane. În fapt, rezultatul a fost slab, doar ceva date pentru operațiuni viitoare de influență și subminarea candidaturii doamnei Clinton, cea care susținuse manifestările masive de protest de la Moscova în 2011.

Efectele secundare ale acțiunii sunt însă dezastruoase: Rusia a devenit element negativ de campanie în SUA, a subminat relația ruso-americană, a împins lucrurile până la a submina activitatea diplomației ruse care are nevoie de un canal de negociere, dialog și de încredere cu SUA, deci a subminat interesele de politică externă ale propriului stat prin inițiative excesiv de voluntare individuale ale unor șefi de instituții implicate, obligându-l pe actualul președinte American să ia măsuri de retaliere. În plus, a expus WikiLeaks drept oficină și platformă utilizată și controlată de Moscova.