Alexandru Vakulovski // Lecții de propagandă de la Kuzmin: una rece, una caldă
După ce a făcut rahatul praf la Chișinău, diplomatul rus, Valeri Kuzmin, a fost promovat: a ajuns ambasador la București, deși în Moldova s-a manifestat ca anti-român și a fost implicat în mai multe scandaluri. Promovarea lui l-a încurajat să-și continue cariera apropiată parcă mai mult de show-biz, decât de diplomație.
Kuzmin este cel care a spus din poziția sa de ambasador al Rusiei în Moldova că Vadim Pisari, băiatul moldovean împușcat de pacificatorii ruși la granița ilegală din Transnistria ar fi fost beat și ar fi condus o mașină furată. Tot el ne felicita cu ocazia „eliberării din jugul fascist germano-român.” În urma sa, Kuzmin a lăsat la Chişinău amintirea unor proteste la Ambasada Rusiei, iritarea şi scandalizarea moldovenilor.
Nici în România Kuzmin nu se plictiseşte: şi-a bătut joc de campania de strângere de fonduri pentru achiziţionarea lucrării lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului, donând o sumă mizeră şi lansând un film jignitor despre „istoria adevărată”. De parcă tezaurul României nu ar fi şi acum furat de ruşi.
La sfârşitul săptămânii trecute Valerii Kuzmin s-a remarcat deja prin încercarea de-a da lecţii presei din România, supărat că o convorbire telefonică dintre Putin, Merkel şi Hollande a trecut neobservată. Mai mult, pagina de Facebook a Ambasadei Federaţiei Ruse în România arată şi direcţia în care ar fi trebuit să meargă informaţia: pe scurt, românii ar trebui să fie supăraţi pe Ucraina şi să susţină Rusia. După această postare ai spune că Rusia nu mai e mulţumită cu „simpla propagandă”, ci deja trece la alt nivel, la lecţii de propagandă pentru jurnalişti.
Pentru că gestul lui Kuzmin a fost criticat, el a simţit nevoia să se facă plăcut în România, a spus ulterior într-un interviu pentru bursa.ro că „Perspectivele, în general, şi cu atât mai mult un termen eventual de "unire potenţială " dintre România şi Moldova pot fi determinate numai pe baza voinţei libere a popoarelor din cele două ţări.” Tactica e simplă, după una rece, Kuzmin ne oferă şi una caldă.
Pentru că propaganda Rusiei i se pare prea puţină ambasadorului din Bucureşti, am să-i amintesc că noi n-am uitat încă „noul folclor sovietic”, plin de „faşâşti”, „eliberatori”, „kolhozuri”, „argaţi”, „selsovet” şi alte porcării care încă ne stau în gât. Noi ne-am învăţat deja o dată „lecţia”. Aceeaşi lecţie care ne-a adus teroare, foamete organizată, deportări şi, nu în ultimul rând – propagandă.