Kremlinul a declarat joi că Marea Neagră nu va fi niciodată o „mare NATO” după ce șeful diplomației ucrainene Dmitro Kuleba a îndemnat în cadrul unui eveniment organizat la București ca alianța să joace un rol mai important în ceea ce privește securitatea în regiune, relatează Reuters, citat de hotnews.

„Niciodată”, a subliniat joi după-amiaza Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului în contextul în care, în afară de Rusia și Ucraina, 3 state NATO au ieșire la Marea Neagră: România, Bulgaria și Turcia.

El a făcut comentariul în contextul în care a fost întrebat de jurnaliștii de la Moscova cu privire la afirmațiile făcute mai devreme în cursul zilei la București de către Dmitro Kuleba, aflat la Conferinţa privind securitatea regiunii Mării Negre.

Pe lângă declarațiile sale privind necesitatea unei prezențe sporite a NATO în regiune, ministrul de Externe al Ucrainei a avertizat că în timp ce Occidentul nu a avut nicio strategie consistentă legată de Marea Neagră, Rusia a avut mereu una - agresivă, revanşardă.

Dmitro Kuleba a mai afirmat că „mulţi dintre noi am crezut că secolul XXI va fi unul al păcii, dezvoltării şi cooperării”, dar că „din nefericire, Rusia a mers în direcţia opusă, în secolul al XIX-lea, al competiţiilor coloniale”.

Vorbind despre ocupația ilegală a Rusiei din Crimeea, el a declarat că „de fiecare când auzim că oricine, de oriunde din lume, spune că Crimeea este oarecum specială şi nu ar trebui să revină din nou Ucrainei, trebuie să spunem că Ucraina respinge categoric acest lucru”.

Rusia, deranjată de discuțiile despre Crimeea ce au avut loc la București

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în mod repetat după eșecul negocierilor de pace cu Rusia din primăvara anului trecut că Ucraina nu va accepta decât eliberarea tuturor teritoriilor sale ocupate de Moscova, el transmițând cel mai recent un mesaj în acest sens săptămâna trecută.

La sfârșitul lunii martie a anului trecut Ucraina propusese Rusiei un moratoriu de 15 ani pentru rezolvarea statului Crimeii însă negocierile în vederea încheierii războiului declanșat de Vladimir Putin au eșuat după ce Moscova a refuzat să ordone trupelor sale o încetare a focului și retragerea la granițele de dinaintea declanșării „operațiunii militare speciale”.

„Credem că problemele de securitate din Marea Neagră nu sunt doar o chestiune regională, ci au aspect global. Şi există o lecţie învăţată din cazul Crimeea, care a dus la un război mai mare, pe 24 februarie (n.r. 2022): atunci când răul nu este oprit, acesta se amplifică”, a mai declarat joi la București și adjuncta ministrului ucrainean de Externe, Emine Dzhaparova.

Ea a amintit că autorităţile ucrainene au tras un semnal de alarmă „în 2014, când Crimeea a devenit bază militară a Rusiei şi când Marea Neagră şi Marea Azov au devenit practic lacuri ale Federaţiei Ruse, când Rusia a început să blocheze vasele comerciale care veneau din porturile ucrainene din 2017”.

Comentariile oficialilor ucraineni vin în contextul în care Congresul american urmează să dezbată un proiect legislativ bipartizan privind sporirea securității în regiunea Mării Negre începând cu anul acesta în contextul agresiunii rusești împotriva Ucrainei.