Când Vladimir Putin va urca marţi pe scenă pentru a celebra victoria sovietică asupra Germaniei naziste, discursul său din Piaţa Roşie va urma unei săptămâni agitate în care dronele au atacat Kremlinul şi unul dintre principalii săi aliaţi, Evgheni Prigojin, a ameninţat cu o revoltă, scrie The Guardian, citat de newsro.

Imaginile dramatice de miercurea trecută, când două drone zburau deasupra zidurilor Kremlinului, sediul istoric al puterii de la Moscova, au expus vulnerabilităţile din inima capitalei ruse, punând autoritățile ruse pe jar. 

Autorităţile au interzis utilizarea dronelor şi au început să bruieze semnalele GPS, ceea ce a dus la apariţia unui haos în preajma Kremlinului pe aplicaţiile de ride-sharing. Binocluri au fost distribuite în grabă poliţiei pentru a depista dronele care se apropie.

„Există o nervozitate pe care nu am mai văzut-o până acum”, a declarat un oficial de la Primăria Moscovei. „Dar Ziua Victoriei trebuie să se desfăşoare, nu există altă opţiune", a adăugat el, vorbind sub protecţia anonimatului.

Un indiciu în acest sens a venit vineri, când președintele Vladimir Putin a luat măsura neobişnuită de a discuta despre pregătirile pentru parada de Ziua Victoriei în cadrul unei reuniuni a Consiliul său de Securitate, format din cei mai importanţi oficiali de stat ruşi şi şefii agenţiilor de apărare şi securitate.

Ziua Victoriei, cel mai important eveniment al anului pentru Putin

Însă chiar şi înainte de atacul cu drone asupra Kremlinului existau semne de nelinişte în rândul conducerii ruse cu privire la această sărbătoare, pe fondul temerilor legate de potenţiale atacuri ucrainene.

Cel puţin şase regiuni ruseşti, inclusiv Crimeea anexată ilegal în 2014, au renunţat la manifestaţiile tradiţionale. Ziua Victoriei, când ruşii sărbătoresc punctul final din 1945 a ceea ce ei numesc „marele război patriotic”, a devenit treptat piesa centrală a viziunii lui Vladimir Putin asupra identităţii ruseşti de-a lungul celor 23 de ani de mandat.

Paradele Victoriei, atent orchestrate, care au loc în întreaga ţară reprezintă în mod tradiţional pentru Kremlin o ocazie de a etala puterea militară modernă a Rusiei.

„Pentru Putin, este de departe cel mai important eveniment al anului”, a declarat Andrei Kolesnikov, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace.

„Putin îşi derivă întreaga legitimitate din paradă, încadrându-se ca succesor direct al armatei care a învins Germania nazistă”, a explicat analistul.

Având în vedere această importanţă pentru Kremlin, parada de la Moscova nu putea fi anulată, susține Kolesnikov. „Aceasta este, de asemenea, şansa lui Putin de a arăta naţiunii că este încă puternic şi că deţine controlul asupra aşa-numitei operaţiuni militare speciale din Ucraina”, a adăugat el.

Dar, în ajunul zilei de 9 mai, Rusia pare departe de a triumfa într-un război care iniţial se aştepta să dureze câteva săptămâni. Ofensiva de iarnă şi de primăvară a Moscovei, pe un arc de 260 de kilometri în estul Ucrainei, a adus ţării câştiguri minime cu pierderi uriașe.

Unii oficiali occidentali au estimat că peste 20.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi în luptele din Ucraina numai din decembrie în contextul în care Kievul, susţinut cu arme occidentale moderne, este așteptat să lanseze în curând propria ofensivă pentru a elibera teritorii pierdute anul trecut.

Șeful mercenarilor Wagner umbrește sărbătoarea Kremlinului

Pentru a spori îngrijorarea de la Kremlin, liderul mercenarilor Evgheni Prigojin a difuzat joi o înregistrare video ieşită din comun, plină de invective, în care îi acuză personal pe comandanții militari de la Moscova pentru pierderile suferite de luptătorii săi din Ucraina.

Într-un mesaj separat, Prigojin a mai spus că trupele sale Wagner vor părăsi oraşul Bahmut pe 10 mai, adică a doua zi după ce va avea loc Parada Victoriei. Între timp, el a părut să dea înapoi, dând de înțeles că a reușit să obţină ceea ce voia: mai multe muniții pentru mercenarii săi.

În oraşele în care vor avea loc paradele, experţii spun că observarea atentă a festivităţilor va arăta probabil tensiunea şi daunele pe care războiul le-a provocat armatei.

„La cele mai multe dintre paradele militare vor mărşălui doar recruţi, deoarece toţi soldaţii sub contract se află în Ucraina”, a declarat Dara Massicot, cercetător senior în domeniul politicilor la Rand Corporation.

„Cu atât de multe forţe terestre angajate în Ucraina, unele regiuni vor fi nevoite să fie creative şi să aibă instructori militari şi alt personal care să joace un rol mai important pentru a da o aparenţă de normalitate”, a adăugat Massicot.

„Regimentul Nemuritor” nu va mărșălui la parada de 9 mai

În același timp, unul dintre cele mai cunoscute evenimente din 9 Mai, așa-zisul marș al Regimentului Nemuritor - o procesiune solemnă în care oamenii mărşăluiesc cu portrete ale rudelor lor veterane din al Doilea Război Mondial - a fost la rândul său anulat anul acesta.

O explicaţie pentru o astfel de mişcare, a declarat Massicot, este că autorităţile se tem că procesiunea ar putea sfârşi prin a evidenţia numărul real al pierderilor ruseşti în Ucraina, rudele aducând portrete ale celor ucişi în actualul război.

Kolesnikov mai spune că Putin va face probabil marți paralele istorice între cele două războaie, încadrând în mod fals Ucraina ca succesor al Germaniei naziste.

În timpul discursului de anul trecut de la Parada Victoriei, el a afirmat că armata rusă luptă în Ucraina "pentru ca în lume să nu mai existe loc pentru măcelari, criminali şi nazişti".

„Victoria va fi a noastră, ca în 1945”, a proclamat Putin la acea vreme. Dar, în ciuda eforturilor Kremlinului de a încadra războiul ca pe o bătălie existenţială pentru supravieţuirea ţării, există semne că unii din ţară rămân reticenţi în a-şi sacrifica propria bunăstare pentru ceea ce Kremlinul pretinde că ar fi o cauză măreaţă.

Rușii nu ar vrea să plătească pentru războiul lui Vladimir Putin
Potrivit celui mai recent sondaj realizat de institutul independent de sondaje Levada, majoritatea ruşilor nu sunt dispuşi să contribuie cu 1.000-2.000 de ruble pe lună (11-21 euro) pentru a ajuta la nevoile soldaţilor din Ucraina.

Acelaşi sondaj a arătat că „neliniştea” şi „frica” au fost emoţiile cel mai des enumerate atunci când respondenţii au fost întrebaţi despre noua lege a recrutării militare electronice, care face mai greu pentru tineri să se eschiveze de la încorporare, interzicând automat recruţilor înregistraţi să părăsească ţara.

„Naţiunea s-a adaptat la realităţile războiului”, a declarat Kolesnikov. „Dar asta nu înseamnă că oamenii sunt dispuşi să sacrifice totul. Dacă există ocazia de a rămâne pe margine, ei vor profita cu plăcere de ea”, consideră expertul rus.