Ungaria nu a aprobat plata următoarei tranşe de sprijin militar pentru Ucraina acordat în cadrul Facilităţii Europene pentru Pace (EPF) a UE, a confirmat marţi biroul purtătorului de cuvânt al guvernului maghiar, relatează Reuters, preluat de News.ro.

Fondul European pentru Pace, facilitate creată în 2021, este un instrument extrabugetar menit să îmbunătăţească capacitatea UE de a preveni conflictele, de a construi pacea şi de a consolida securitatea internaţională şi se ridică la opt miliarde de euro.

„Ungaria nu este de acord cu faptul că Uniunea Europeană, alături de alte instrumente existente, utilizează Fondul European pentru Pace doar în ceea ce priveşte Ucraina, deoarece acest lucru nu permite canalizarea unor fonduri suficiente pentru a promova interesele UE în alte domenii”, a justificat biroul purtătorului de cuvânt al guvernului de la Budapesta într-un răspuns trimis Reuters după ce informaţii în acest sens apăruseră iniţial în presa italiană.

Potrivit agenţiei italiene ANSA, aceasta ar fi fost cea de-a opta tranşă acordată Ucrainei din Fondul European pentru Pace. Tranşa - de 500 de milioane de euro - urma să fie plătită lunea viitoare, 22 mai, dar Budapesta a blocat decizia, cerând „garanţii” că Fondul European pentru Pace nu va fi folosit exclusiv pentru a ajuta Ucraina în viitor.

Biroul purtătorului de cuvânt al guvernului ungar a precizat că alte zone în care fondurile ar putea fi folosite includ Balcanii şi Africa de Nord.

„Pentru guvernul maghiar este crucial ca aceste aspecte să fie clarificate, motiv pentru care nu a aprobat plata următoarei tranşe din EFP”, a precizat biroul purtătorului de cuvânt în răspunsul pentru Reuters.

Până în prezent, UE a furnizat în total aproximativ 3,6 miliarde de euro pentru sprijin militar pentru Ucraina în cadrul EPF.

Potrivit Ukrainskaia Pravda, prin intermediul acestui fond, UE a sprijinit forţele armate ucrainene acordând şapte pachete consecutive de ajutor, dar a finanţat şi alte ţări cum ar fi Moldova, Georgia, Mozambic, Mali, Somalia, Niger, Iordania, Bosnia şi Herţegovina, Liban şi Mauritania. 

În plus, la începutul lunii mai, Consiliul UE a decis să aloce un miliard de euro din Fondul European pentru Pace, ca parte a iniţiativei sale de a furniza Ucrainei muniţie de artilerie.

Ungaria, care este membră a UE şi a NATO, a refuzat să furnizeze echipament militar vecinei sale Ucraina, invadată de forţele ruseşti în februarie 2022. De asemenea, Ungaria a criticat în mod repetat sancţiunile UE împotriva Rusiei, pe care toate cele 27 de ţări UE trebuie să le aprobe în unanimitate, dar în cele din urmă a susţinut toate măsurile convenite până acum.

Ungaria se află într-o dispută cu Bruxelles-ul, întrucât blocul comunitar i-a suspendat fondurile de redresare până când guvernul naţionalist de la Budapesta va pune în aplicare reforme pentru a îmbunătăţi independenţa justiţiei şi a combate corupţia. Aflat la putere din 2010, premierul Viktor Orban a intrat în conflict cu UE şi în special cu braţul său executiv, Comisia Europeană, după ce Budapesta a restricţionat drepturile migranţilor şi a înăsprit controlul statului asupra organizaţiilor neguvernamentale, a cadrelor universitare, a presei şi a instanţelor.