Președintele Volodimir Zelenski nu se va întoarce în Ucraina cu mâna goală de la summitul NATO organizat la Vilnius, chiar dacă nu a primit angajamentul pe care și l-a dorit de la alianță în privința aderării țării sale, scrie Reuters, preluat de Hotnews.ro.

Comunicatul reținut al liderilor NATO privind calea Ucrainei către aderare l-a iritat pe Zelenski, acesta admițând însă că, per total, rezultatele summitului sunt bune.

El a vorbit în special despre faptul că recunoaşterea de către NATO a faptului că Ucraina nu trebuie să urmeze un Plan de acţiune pentru aderare (MAP) este importantă și arată că țara sa a făcut progrese considerabile în ceea ce privește compatibilitatea cu Alianţa Nord-Atlantică.

În a doua zi a summitului a avut loc și prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, un nou format creat pentru a consolida și mai mult cooperarea dintre Kiev și alianța cu 31 de state membre.

Țările NATO și-au exprimat de asemenea angajamentul să susțină Ucraina „cât timp este nevoie”, reiterând comentarii făcute în acest sens de secretarul general Jens Stoltenberg și președintele american Joe Biden.

Însă după 16 luni de la începerea invaziei rusești, delegația ucraineană pleacă de la summitul din Vilnius cu câteva „recompense” tangibile pentru efortul de război al țării.

Rachete cu rază lungă franceze și blindate britanice pentru armata ucraineană

Franța a anunțat că va urma exemplul Marii Britanii și va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune: modelul „SCALP-EG” care poate lovi ținte aflate la distanțe de 250 de kilometri. Acestea sunt identice cu rachetele Storm Shadow britanice, dar produse pentru Franța.

O sursă din cadrul forțelor armate franceze a declarat că rachetele vor proveni din stocurile existente ale armatei și că este vorba de un „număr semnificativ”.

Marea Britanie în schimb a anunțat că va furniza forțelor armate ucrainene alte 70 de vehicule de luptă și logistică, mii de proiectile pentru tancurile Challenger 2 pe care premierul Rishi Sunak le-a promis încă de la începutul anului și un fond pentru repararea echipamentelor în valoare de 50 de milioane de lire sterline.

Guvernul britanic a anunțat de asemenea că va lansa prin intermediul NATO un proiect pentru construirea unui centru medical de reabilitare pentru soldații ucraineni.

Ucraina va primi noi baterii Patriot din Germania și nanodrone norvegiene

În ceea ce privește avioanele militare occidentale cerute insistent de conducerea de la Kiev, o coaliție de 11 state membre ale NATO vor începe din luna august antrenarea piloților ucraineni pe aeronave americane F-16, un centru de instruire urmând să fie deschis în România.

Deși deocamdată nu s-a luat o decizie finală privind furnizarea de avioane F-16 Ucrainei, programul de instruire este văzut de majoritatea analiștilor și diplomaților drept un pas hotărât în această direcție.

Germania a anunțat la rândul ei un nou plan semnificativ de asistență militară pentru Ucraina, valoarea totală a acestuia ajungând la 700 de milioane de euro. Acesta urmează să includă două baterii Patriot din stocul Bundeswehr, 40 de vehicule de luptă a infanteriei Marder, încă 25 de tancuri Leopard 1 și 5 tancuri Bergenpanzer 2.

În prezent Ucraina are două baterii Patriot, unul primit din partea Germaniei, și celălalt din Statele Unite.

Norvegia a anunțat de asemenea că își va crește sprijinul militar pentru Ucraina cu 2,5 miliarde de coroane (aproximativ 239 milioane de dolari), suma totală alocată pentru guvernul de la Kiev urmând să ajungă anul acesta la 10 miliarde de coroane cu tot cu ajutoarele umanitare promise.

Ministrul norvegian al apărării Bjorn Arild Gram a explicat că printre echipamentele militare ce urmează să fie trimise Ucrainei se numără 1.000 de aeronave fără pilot „Black Hornet”, un tip de nanodrone proiectate pentru a-i ajuta pe soldați în misiunile de recunoaștere și supraveghere a câmpului de luptă.

Ce spune NATO după summitul de la Vilnius

„Susţinem pe deplin dreptul Ucrainei de a-şi alege propriile acorduri de securitate. Viitorul Ucrainei se află în NATO. Reafirmăm angajamentul pe care l-am luat la summitul de la Bucureşti din 2008, conform căruia Ucraina va deveni membră a NATO, iar astăzi recunoaştem că ţara a făcut deja suficiente progrese în direcţia integrării euro-atlantice depline, astfel încât nu mai este necesar un plan de acţiune pentru aderare”, afirmă comunicatul semnat la finalul reuniunii de către țările membre.

„Ucraina şi-a sporit nivelul de interoperabilitate şi interacţiune politică cu Alianţa şi a făcut progrese considerabile pe calea reformelor. În conformitate cu Carta NATO-Ucraina din 1997 privind un parteneriat distinct şi cu Declaraţia din 2009 care completează această cartă, aliaţii vor continua să sprijine şi să monitorizeze progresele Ucrainei în direcţia interoperabilităţii şi a continuării reformelor democratice şi în sectorul de securitate”, continuă acesta.

„Miniştrii de externe ai NATO vor evalua periodic progresele înregistrate în cadrul programului naţional anual adaptat. Alianţa va ajuta Ucraina să pună în aplicare aceste reforme şi să avanseze pe calea spre viitoarea aderare. Vom fi în măsură să adresăm o invitaţie Ucrainei de a adera la Alianţă după ce aliaţii vor decide acest lucru şi vor fi îndeplinite condiţiile”, se spune în document.

În ceea ce priveşte Georgia, planul de acţiune pentru aderare rămâne o „parte integrantă” a procesului de aderare.

Referitor la Republica Moldova, aliaţii îşi „reafirmă angajamentul faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional şi solicită Rusiei să retragă toate forţele pe care le-a staţionat în Transnistria fără acordul Republicii Moldova”.

„Rămânem fermi în sprijinul nostru pentru dreptul Republicii Moldova de a decide în mod liber asupra viitorului său şi asupra direcţiei politicii sale externe, fără interferenţe externe, şi respectăm pe deplin neutralitatea constituţională a ţării. NATO îşi intensifică sprijinul politic şi practic pentru a ajuta Republica Moldova să îşi consolideze capacitatea de rezistenţă şi să îşi păstreze independenţa politică în faţa unui mediu de securitate care se deteriorează”, notează liderii NATO.

„NATO va continua să ofere asistenţă practică prin intermediul pachetului consolidat privind capacităţile de apărare, pe măsură ce Moldova depune eforturi pentru a-şi consolida capacităţile de securitate şi de apărare şi pentru a-şi moderniza forţele armate”, se mai spune în comunicat.