Miniştrii de externe din UE se întâlnesc joi, la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni informale, pentru a discuta despre războaiele din Ucraina şi din Fâşia Gaza, precum şi despre alegerile prezidenţiale contestate din Venezuela, relatează Agerpres cu referire la dpa.

Reuniunea fiind una informală, nu se aşteaptă ca miniştrii să ia decizii oficiale.

Întâlnirea ar fi trebuit să fie organizată la Budapesta, dar miniştrii au mutat-o la Bruxelles pentru a protesta față de întâlnirea dintre premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele rus Vladimir Putin de la începutul lui iulie.

Discutarea războiului dintre Rusia şi Ucraina cu ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba este primul punct de pe agendă.

La doi ani şi jumătate după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Kievul a luat lumea prin surprindere în această lună declanşând o ofensivă pe teritoriul rus în regiunea Kursk.

Miniştrii vor lua prânzul cu omologul lor turc Hakan Fidan pentru a discuta despre relaţiile UE-Turcia şi „chestiuni globale de interes comun”, potrivit unui comunicat al serviciului diplomatic al UE.

A treia chestiune de pe ordinea de zi ține de eforturile de a ajunge la o încetare a focului şi la un acord privind eliberarea ostaticilor între Israel şi Hamas. Miniştrilor europeni li se va alătura Sigrid Kaag, care coordonează eforturile umanitare ale ONU în Fâşia Gaza.

La final, miniştrii de externe vor discuta despre criza politică din Venezuela după alegerile prezidenţiale de pe 28 iulie. Curtea supremă a ţării a decis săptămâna trecută că preşedintele Nicolas Maduro a fost reales.

Însă ţări precum: SUA, Peru, Argentina, Ecuador, Panama, Uruguay şi Costa Rica susţin că rezultatele sunt frauduloase şi că Edmundo Gonzalez, candidatul opoziţiei, este adevăratul câştigător.

Duminică, Borrell a dat publicităţii un comunicat în numele UE, făcând apel la autorităţile venezuelene să publice evidenţele de voturi ale secţiilor.

Anterior în cursul acestei luni, un raport ONU menţiona că cel puţin 1.260 de persoane au fost deţinute şi 23 ucise de la alegeri, în urma unei „represiuni necruţătoare din partea statului”.

Maduro însuşi a declarat pe 3 august că 2 000 de oameni au fost reţinuţi şi plasaţi în detenţie şi că vor fi pedepsiţi. „De data asta nu vor fi graţiaţi”, le-a spus el susţinătorilor lui.