Problema privind oportunitatea de a acorda Ucrainei permisiunea de a utiliza rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei a devenit o dezbatere publică, însă va avea parte de o atenție internațională și mai pregnantă săptămâna viitoare, când președintele ucrainean Volodimr Zelenski este așteptat să se întâlnească în SUA cu președintele american Joe Biden, dar și, probabil, cu ambii candidați la Casa Alba, în marja Adunării Generale a NATO de la New York, relatează CNN, potrivit adevărul.ro.

Liderul ucrainean va prezenta planul său pentru victorie și va încerca să convingă SUA că rachetele ATACMS sunt indispensabile pentru realizarea lui.

Aceste întrevederi au loc în contextul în care atenția publică asupra subiectului a mărit miza deciziei și a schimbat potențial rolul pe care rachetele franco-britanice Storm Shadow/Scalp, respectiv ATACMS ale SUA l-ar putea juca în acest război.

Anul trecut cam în aceeași perioadă, Biden avea o întâlnire cu Zelenski în SUA și decidea să furnizeze rachetele ATACMS (Army Tactical Missile Systems). Cu toate că știrea s-a scurs în presă, confirmarea oficială a venit abia o lună mai târziu.

„Acordurile noastre cu președintele Biden sunt implementate. Și anume, cu mare acuratețe - ATACMS și-au dovedit meritele”, punea capăt speculațiilor liderul ucrainean pe 18 octombrie, în discursul său cotidian nocturn adresat națiunii.

Potrivit oficialilor americani, ucrainenii puseseră deja la lucru rachetele, lovind Luganskul ocupat și orașul sudic de coastă Berdiansk.

Cu câteva luni mai devreme, același scenariu se derulase în legătură cu rachetele britanice Storm Shadow: Ben Wallace, secretarul apărării la acea vreme, a confirmat livrarea lor abia după ce ucrainenii le-au folosit în atacuri. În ambele cazuri, Ucraina s-a angajat să nu le utilizeze pentru a lovi în Rusia.

O ambiție cu miză mare

În prezent, Zelenski apelează la o strategie prin care îi provoacă deschis pe aliații Ucrainei să ia o decizie. În combinație cu amenințările fățișe ale Rusiei, precum că anularea restricțiilor privind utilizarea rachetelor ar echivala cu implicarea directă a NATO în război cu NATO, a preschimbat problema lansării acestor rachete asupra Rusiei într-o piatră de încercare politică și un factor hotărâtor al nivelului de sprijin occidental.

Zelenski s-a încăpățânat să nu lase subiectul să se răcească, de pildă lansând critici publice față de ezitarea aliaților în această privință, după ce un bombardament rus asupra unei facilități educaționale din Poltava a făcut peste 50 de morți în această lună.

„Fiecare zi de întârziere înseamnă, din păcate, moartea unor oameni”, a spus el.

Iar săptămâna trecută, după un atac rusesc cu bombă asupra unui bloc de apartamente din Harkov, a făcut chiar acuzații voalate de lașitate.

„Această teroare poate fi oprită. Dar, pentru a o opri, trebuie depășită teama de a lua decizii puternice, necesare din punct de vedere obiectiv”.

„Zelenski și-a asumat un oarecare risc în această privință”, a apreciat Matthew Savill, director de științe militare la Royal United Services Institute, un think-tank din Londra. „Aproape că se joacă de-a fricosul politic. Îi cam provoacă pe oameni să îl susțină”. Dacă are totuși succes, dividendele politice ar fi semnificative, adaugă Savill, în măsura în care ar combate retorica rusă, „demonstrând un sprijin internațional ferm” pentru Ucraina.

Evaluările experților

În ceea ce privește dividendele de pe câmpul de luptă, acestea, spun experții, nu sunt atât de clare.

Părerile sunt împărțite în ceea ce privește măsura în care dezbaterea publică privind permisiunea de lansare a rachetelor a estompat potențiala lor utilitate; în special atunci când e vorba de vizarea avioanelor de luptă și a rachetelor rusești înainte ca acestea să bombardeze infrastructura civilă a Ucrainei.

În acest sens, serviciile secrete americane estimează că 90% dintre avioanele rusești care lansează bombe cu planare devastatoare (cel puțin 100 pe zi, potrivit lui Zelenski) se află la mai bine de 300 de kilometri de teritoriul controlat de Ucraina, așadar în afara razei de acțiune a ATACMS. Iar Rusia ar putea să continue cu aceste măsuri. Conform unui oficial american, Rusia a relocat recent, mai la est, avioanele staționate la două baze din apropierea frontierei.

Savill este de acord că „multe dintre cele mai atractive ținte” au fost probabil mutate mai adânc în teritoriul rus, ceea ce înseamnă că impactul asupra războiului ar putea fi „limitat”. Dar asta nu înseamnă că aceste rachete nu ar fi utile altfel. De pildă, rachetele Storm Shadow, concepute pentru a penetra în beton, ar putea fi eficiente împotriva sediilor militare sau a depozitelor de muniție. În timp ce rachetele ATACMS, dintre care unele au focoase cu fragmentație, ar putea fi folosite pentru a provoca pagube semnificative aerodromurilor. În acest sens, Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), a calculat că 15 aerodromuri rusești se află în raza de acțiune a acestora. 

Autorul studiului ISW, George Barros admite faptul că o dezbatere mai puțin la vedere și nu atât de publică, ar fi fost de preferat. Totuși e un lucru bun dacă până și perspectiva ca Ucraina să primească această permisiune a obligat Rusia să-și mute avioanele mai departe de graniță, întrucât s-ar diminua potențial numărul atacurilor sau ar îngădui ucrainenilor mai mult timp pentru detecție și reacție, crede analistul.

Mai important, dacă Ucraina ar avea posibilitatea să lovească trupe, arme și logistică rusă la o distanță de 300 km, asta ar forța poate Rusia să-și facă calculul riscurilor înainte de a decide să trimită volume mari de soldați și arme în Ucraina.

Cercetările lui Barros au identificat cel puțin 200 de ținte potențiale care s-ar afla în raza de acțiune a rachetelor ATACMS de la regimente militare la depozite de combustibil, depozite de arme și chiar sediul districtului militar de sud al Rusiei din Rostov.

Cum ar putea influența mersul războiului loviturile cu arme cu rază lungă de acțiune

Lista este conservatoare, explică Barros, în măsura în care nu include noile ținte instalate după începerea invaziei la scară largă în februarie 2022.

Unele dintre cele mai noi ținte ar putea fi, potrivit lui Savill, rachetele balistice iraniene FATH-360, despre care SUA cred că au fost deja furnizate și care au o rază de acțiune de doar 75 de kilometri, mult mai mică decât rachetele occidentale.

Experții sunt, de asemenea, de acord că rachetele ar putea oferi un sprijin valoros operațiunilor cu drone și la sol ale Ucrainei. Savill estimează că ATACMS ar putea afecta grav radarele și sistemele rusești de apărare aeriană, adăugând că aici se face o breșă, dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune ar avea opțiuni mai bune pentru a pătrunde mai adânc în Rusia. Lovirea sistemelor rusești de apărare aeriană în zonele de frontieră ar putea, de asemenea, îmbunătăți șansele Ucrainei de a-și recuceri propriul teritoriu, a apreciat Barros.

„De fapt, se deschid unele zone interesante în care să apară părți ale Ucrainei ocupate care nu mai sunt sub umbrela de apărare aeriană a Rusiei”, a spus el.

Există, totodată, opțiunea teoretică, a spus Savill, de a extinde raza de acțiune a rachetelor prin lansarea de pe poziții ucrainene din interiorul Kursk, deși asta ar presupune riscul ca bombardierele și lansatoarele de rachete ucrainene să intre în vizorul apărării aeriene ruse.

În orice caz, Ucraina încearcă să convingă Occidentul de faptul că abilitatea de a utiliza rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident în interiorul Rusiei face parte din puzzle-ul complex al încheierii acestui război în termenii Kievului, precum este și o modalitate de a arăta Rusiei că nu poate rezista mai mult decât aliații Ucrainei.

 Citește și: Cum ar putea înclina balanța războiului anularea interdicției de a lovi cu arme cu rază lungă de acțiune în Rusia

Pe de o parte, Zelenski va merge în SUA încurajat de ofensiva de la Kursk, care a furnizat noi dovezi atât ale ingeniozității ucrainene, dar și, susține el, ale fragilității „liniilor roșii” rusești. Pe de altă parte, el va pleda probabil și pentru alte ajutoare având în vederea apropierea unei a treia ierni în care Ucraina să se confrunte cu penurii critice de electricitate, dar și în condițiile în care câmpul de luptă se confruntă încă cu problema unor rezerve suficiente de echipamente și forță de luptă.

„Trebuie neapărat să dispunem de această capacitate cu rază lungă de acțiune nu numai pe teritoriul ocupat al Ucrainei, ci și pe teritoriul Rusiei”, a declarat el la începutul acestei luni în fața unei mari adunări a aliaților Ucrainei la baza aeriană americană Ramstein din Germania, „astfel încât Rusia să fie motivată să caute pacea”.

Volodimir Zelenski îi va prezenta lui Joe Biden „planul victoriei”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru CNN că solicitarea Ucrainei de a folosi rachete cu rază lungă de acțiune împotriva unor ținte din Rusia face parte din „planul său de victorie”, pe care urmează să îl prezinte oficialilor americani săptămâna viitoare. 

„Avem arme cu rază lungă de acțiune. Dar să spunem doar că nu cantitatea de care avem nevoie,. a declarat vineri Zelenski, adăugând că „nici SUA, nici Regatul Unit nu ne-au dat permisiunea de a folosi aceste arme pe teritoriul Rusiei”.

„Există mulți factori diferiți, cineva vorbește despre ceva, cineva negociază cu cineva, pentru cineva este într-adevăr o escaladare. Cred că Biden primește de fapt astăzi informații din cercul său că ar putea exista o escaladare. Cu toate acestea, și acest lucru este important, nu toți din anturajul său sunt de aceeași părere. Și aceasta este o realizare, că nu tot anturajul său este de aceeași părere”, a declarat Zelenski jurnaliștilor.