Ursula von der Leyen, politicianul german care a câștigat încă un mandat ca președinte al Comisiei Europene în luna iulie, a promis că va îndeplini nu mai puțin de șapte misiuni politice în primele 100 de zile. A făcut ceva asemănător și la începutul primului ei mandat, scrie Politico și Digi24.RO.

Publicația analizează promisiunile acesteia și cât de credibil este planul ei pentru UE. Ursula von der Leyen are un plan ambițios care vine într-un moment plin de îngrijorare pentru UE. Președinta CE nu se confruntă doar cu o economie europeană aflată în pragul „agoniei lente”, după cum a spus fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.

Ea se confruntă, de asemenea, cu perspectiva de a fi nevoită să-și asume mult mai multă responsabilitate pentru invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, după ce alegătorii americani își vor alege un nou președinte în noiembrie, ca să nu mai vorbim de lupta UE cu naționalismul în creștere rapidă, notează Politico.

Cum crede că va reuși să-și atingă obiectivele?

Prin îndeplinirea a ceea ce a promis, aceste așa-zise minuni politice care sunt, în general, propuneri legislative. Va trebui să-i ceară comisarului ei proaspăt uns pentru apărare, Andrius Kubilius din Lituania, să prezinte un raport despre apărare.

Comisarul ei pentru agricultură, luxemburghezul Christophe Hansen, va trebui să furnizeze un nou plan de reconciliere a fermierilor cu regulile verzi ale UE. În alte domenii, sarcina este ceva mai substanțială.

Industrii competitive și locuri de muncă

Ce a spus von der Leyen: „Avem nevoie de un nou Clean Industrial Deal pentru industrii competitive și locuri de muncă de calitate în primele 100 de zile ale mandatului.

Accentul nostru deplin va fi pe sprijinirea și crearea condițiilor potrivite pentru ca companiile să ne atingă obiectivele comune. Aceasta înseamnă simplificarea, investiția și asigurarea accesului la aprovizionare cu energie și materii prime ieftine, durabile și sigure.”

„Acest lucru va pregăti calea către obiectivul de reducere a emisiilor cu 90% pentru 2040, pe care ne vom propune să îl consacrăm în Legea noastră europeană privind clima.

La fiecare pas, vom lucra în parteneriat cu industria, partenerii sociali și toate părțile interesate. Vom propune un Act de accelerare a decarbonizării industriale pentru a sprijini industriile și companiile prin tranziție. Acest lucru va canaliza investițiile în infrastructură și industrie, în special pentru sectoarele mari consumatoare de energie. Acesta va sprijini piețele europene pentru dezvoltarea, producția și difuzarea în industrie a tehnologiei curate.

De asemenea, va ajuta la accelerarea proceselor de planificare, licitație și autorizare aferente”, conform Ursulei von der Leyen.

Un prim pas spre legislație. Deși nu este clar exact ce va prezenta von der Leyen, se așteaptă că va oferi o privire asupra modului în care își propune să ajute întreprinderile din UE să gestioneze tranziția către o economie decarbonizată și să rămână pe linia de plutire în fața concurenței acerbe din SUA și China, în timp ce urmărește pachetul ei de referință pentru climă Green Deal.

Cea mai mare luptă va fi pe bani. Experții susțin că ecologizarea industriei, menținând-o în același timp competitivă, va avea nevoie de sute de miliarde de investiții – dar guvernele UE au puțin apetit să plătească. Comisia poate îmbunătăți perspectivele întreprinderilor prin simplificarea unora dintre regulile sale, împingând capitalurile UE să-și integreze în continuare piețele energetice și promovând tehnologii inovatoare. Dar fără mai mulți euro în pușculiță, misiunea va fi aproape imposibilă.

Securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale

Ce a spus von der Leyen: „De asemenea, trebuie să facem mai mult pentru a proteja securitatea sistemelor noastre de sănătate, care sunt din ce în ce mai mult ținta atacurilor cibernetice și ransomware. Pentru a îmbunătăți detectarea amenințărilor, pregătirea și răspunsul la criză, voi propune un plan european de acțiune privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale în primele 100 de zile ale mandatului.”

Declarația nu presupune legislatie. Este de așteptat o propunere care să solicite guvernelor, actorilor din industrie și forțelor de ordine să pună în aplicare măsuri imediate împotriva ransomware-ului și a altor atacuri cibernetice. Scopul poate fi stimularea rapidă a securității cibernetice în spitale, în timp ce încep lucrările pe termen mai lung, bazate pe Directiva NIS2 (legislația la nivelul UE privind securitatea cibernetică).

Alocarea responsabilității: este puțin probabil ca spitalele publice cu lipsă de numerar să aibă resursele necesare pentru a-și pune sistemele în ordine, iar furnizorii privați de asistență medicală ar putea refuza la acest cost.

Cifrele din industria securității cibernetice au făcut, de asemenea, plângeri cu privire la o serie de cerințe și inițiative care se suprapun uneori, iar adăugarea mai multor la acea listă ar putea să nu fie bine.

În Berlaymont, comisarii desemnați Henna Virkkunen și Olivér Várhelyi au primit responsabilitatea proiectului.

Inițiativa „AI Factories”

Ce a spus von der Leyen: „Vom asigura accesul la o nouă capacitate de supercalculare personalizată pentru startup-uri și industrie AI printr-o inițiativă AI Factories.”

Pentru a antrena modele AI, e nevoie de multă putere de calcul. UE dorește să conecteze startup-urile AI cu rețeaua sa de supercalculatoare finanțată de UE (și, de asemenea, să reducă dependența de puterea de calcul a SUA). Este puțin probabil ca această inițiativă să fie foarte controversată.

Inițiativa AI Factories face parte dintr-un pachet pe care Comisia l-a prezentat în ianuarie. La începutul lunii septembrie, Comisia a lansat deja un apel pentru a începe. Acesta ar putea fi un plan de tipul „prea puțin, prea târziu”. Unele dintre cele mai promițătoare companii de inteligență artificială din Europa au făcut deja echipă cu jucători Big Tech din SUA, iar aceste parteneriate includ colaborări privind puterea de calcul.

Mistral din Franța a încheiat un acord cu Microsoft în februarie pentru a-și antrena tehnologia pe supercalculatoarele Microsoft.

Apărare

Ce a spus von der Leyen: „Pentru a încadra noua abordare și pentru a identifica nevoile noastre de investiții, vom prezenta împreună o Carte albă privind viitorul apărării europene în primele 100 de zile ale mandatului. În centrul acestei activități va fi consolidarea parteneriatului UE-NATO.

Vom continua să ne extindem cooperarea cu NATO pentru a acoperi toate amenințările, inclusiv noile pericole legate de cibernetic, hibrid sau spațiu, și pentru a consolida parteneriatul nostru transatlantic.”

Cartea albă este doar un document de discuție, nu un regulament. Scopul său este de a începe dezbaterea cu privire la modul de stimulare a apărării UE, a industriei de apărare și a achizițiilor comune. Va servi nu doar pentru ca liderii să înțeleagă posibilele domenii de acord și coordonare cu NATO, ci și pentru ca industria să se implice pe deplin.

Principala problemă este finanțarea. Țări precum Franța și Polonia au făcut presiuni pentru obligațiile de apărare, idee la care Germania și Țările de Jos s-au opus puternic.

Potrivit diplomaților, poziția Franței ar putea deveni mai vulnerabilă dacă Kamala Harris câștigă alegerile din SUA, deoarece acest lucru ar putea întări punctul de vedere al oponenților care spun că Europa nu are nevoie să-și pună în comun resurse pentru a cumpăra arme. Dar există și alte opțiuni, cum ar fi utilizarea bugetului UE. Și există și alte probleme, cum ar fi dacă banii ar trebui să meargă doar către companiile de apărare din UE.

Agricultură și alimentație

Ce a spus von der Leyen: „Am convocat un Dialog Strategic asupra Agriculturii, care își va prezenta în scurt timp raportul. Pe baza acestor recomandări, voi prezenta o viziune pentru agricultură și alimentație în primele 100 de zile privind modul de a asigura competitivitatea și sustenabilitatea pe termen lung a sectorului nostru agricol în limitele planetei noastre. În acest sens, este vital ca fermierii să aibă un venit echitabil și suficient.

Ei nu ar trebui să fie forțați să-și vândă în mod sistematic produsele sub costurile de producție. Voi apăra întotdeauna o politică de venit a UE pentru fermierii europeni și mă voi asigura că bugetul UE și politica noastră agricolă comună sunt vizate și că găsesc echilibrul potrivit între stimulente, investiții și reglementări.”

Pe fondul unui val de proteste ale fermierilor la începutul acestui an, șefa UE a convocat pentru discuții 29 de organizații cu un interes în sectorul agroalimentar și, adesea, cu opinii opuse asupra acestuia. Apoi, ea a promis că va folosi rezultatele – sub forma unui raport de 100 de pagini cu recomandări – ca parte a viziunii sale de 100 de zile asupra viitorului agriculturii UE.

Întrebarea este acum dacă von der Leyen – și următorul ei comisar pentru agricultură – vor reuși să mulțumească pe toți cei de la masă cu noua ei viziune. Se așteaptă ca unele recomandări să se aplice mai bine decât altele, potrivit unui înalt oficial al UE. Î

n plus, nu este clar dacă sectorul alimentar și agricol mai larg va susține rezultatele, deoarece unele sectoare – inclusiv grupurile de bunăstare a animalelor și lobbyiștii cărnii – sunt deja furioase cu privire la documentul neobligatoriu al părților interesate.

Politicile pentru tineret

Ce a spus von der Leyen: „Voi cere tuturor comisarilor să organizeze primele lor dialoguri anuale privind politicile pentru tineret în primele 100 de zile ale mandatului. Aceste dialoguri vor fi repetate anual. Vreau să mă asigur că tinerii își pot folosi vocea – propria lor voce – pentru a ne modela viitorul.”

Este încercarea lui von der Leyen de a aborda apeluri din ce în ce mai vocale de a oferi tinerilor un cuvânt mai mare de spus în conturarea politicii UE, inclusiv la cele mai înalte niveluri. Dialogurile privind politicile pentru tineret, al căror format exact rămâne de stabilit, îi permit lui von der Leyen să demonstreze că își pune întregul aparat la treabă vorbind cu tinerii.

Cu toate acestea, merită remarcat faptul că ea le cere să aibă un dialog, nu să prezinte propuneri de politici sau să se angajeze să acționeze în conformitate cu ceea ce cer copiii și tinerii. Există scepticism cu privire la probabilitatea ca dialogurile să conducă la propuneri de politică obligatorii.

„Nu sunt prea optimist cu privire la aceste dialoguri pentru a promova interesele tinerilor”, a spus Alberto Alemanno, care este unul dintre principalii susținători pentru o mai bună reprezentare a tinerilor. „Văd ca o abordare preventivă crearea unui forum instituționalizat în care acestea să includă interesele care ar putea fi cooptate.”

Politica de extindere UE

Ce a spus von der Leyen: „În primele 100 de zile, vom prezenta analizele noastre de politică înainte de extindere, concentrându-se pe sectoare individuale, cum ar fi statul de drept, piața unică, securitatea alimentară, apărarea și securitatea, clima și energia și migrația. precum și convergența socială, economică și teritorială în sens mai larg.”

În vreme ce UE ia în considerare extinderea numărului de membri pentru a include Ucraina și Moldova, von der Leyen solicită serviciilor cheie să analizeze ce schimbări ar trebui să facă pentru a intra în clubul european. Comisia a arătato viziune în iulie, dar se așteaptă că aceste „evaluări ale politicilor” vor fi mai detaliate.

Cele mai controversate aspecte ale extinderii au de-a face cu piața unică, politica agricolă comună a Europei și fondurile de coeziune. Vecinii Ucrainei sunt îngrijorați că produsele sale agricole ieftine le vor inunda piețele, scăzând prețurile și rănind fermierii lor.

Alte țări membre se tem că aderarea Kievului ar pune o presiune uriașă asupra subvențiilor agricole și a fondurilor de coeziune regională ale blocului din cauza sărăciei relative a Ucrainei în comparație cu majoritatea țărilor UE.